Procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Daniel Morar, vrea sa ramana la sefia institutiei pentru un nou mandat. La emisiunea Discutie Saptamanii, realizata de Dan Tapalaga si difuzata de HotNews.ro si BBC, seful DNA a afirmat ca nu stie daca ministrul Justitiei il va nominaliza pentru un nou mandat, cel actual expirand pe 1 august 2008.

Citeste in text si:

• In ultima decizie a Curtii Constitutionale se spune clar: Senatul sau Camera Deputatilor sunt sesizate de catre Parchetul de pe langa ICCJ. Adica orice procuror de acolo poate sa sesizeze autoritatea respectiva.
• Ce este important este ca nu curge cursul prescriptiei si atunci cercetarea in aceste dosare poate fi reluata peste un an, peste 5, peste 10 sau 20 de ani.

Despre un nou mandat

• Da, eu doresc inca un mandat la DNA.
• Eu imi doresc sa continuu ce-am inceput aici, imi doresc sa fie continuat ce am inceput aici. Cine continua sau nu... sigur ca e frumos sa spunem ca nu are importanta. Eu stiu cum sta DNA-ul in acest moment, stiu cum a stat acum trei ani si stiu ce poate sa faca in continuare. E important ca procurorii acestia care au facut dosarele mult mediatizate in ultimii trei ani sa-si poata continua activitatea. Daca o sa aiba un sef care ii lasa in pace, care le da toata libertatea de instrumenteze aceste dosare cenzurandu-i doar din punct de vedere strict juridic, adica sa vada sa nu greseasca intr-un sens sau altul, fie sa forteze nota fie dimpotriva sa inchida dosare unde sunt probe, e bine. Daca va veni un sef care le va cenzura din start sesizarile si dosarele va fi rau.
• Eu nu intreb niciodata oamenii daca ma apreciaza sau nu si evident ca nu-i pot intreba nici daca ma propun sau nu. Am dialog cu ministrul Justitiei, nu am antamat aceasta discutie, dansul spune ca sustine activitatea DNA. Iar intrebari daca ma propune pe mine sau nu, astea n-o sa le pun niciodata.

Despre argumentele deputatilor privind dosarul lui Nastase

Unul din cele mai importante argumente mentionate de deputatii juristi in legatura cu recomandarea de neavizare a urmarii penale a fostului premier se numara si acela ca cererea catre Camera Deputatilor nu a fost insusita de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justiei, Laura Codruta Kovesi.

• Nu am avut asa ceva pentru ca leegea nu cere asa ceva si lucrurile sunt destul de clare. Pe mine ma mira toata aceasta discutie in conditiile in care Curtea Constitutionala in ultimele doua decizii, respectiv cea din noiembrie, cand a constatat neconstitutionalitatea ordonantei de guvern ce modifica legea raspunderii ministeriale si cea din martie, spune ca orice persoana, nu doar acei subiecti desemnat, procurorul general sau procurorul sef al DNA, orice persoana deci poate sa sesizeze presedintele sau Parlamentul pentru a se demara investigatiile penale. Mai mult decat atat, daca va aduceti aminte in ordonanta din noiembrie, procurorul sef al DNA era scos din categoria subiectilor care pot sesiza aceste autoritati in vederea investigatiilor. Iar aceste dispozitii au fost declarate neconstitutionale. Acuma in ultima decizie se spune clar: Senatul sau Cmera Deputatilor sunt sesizate de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Este elementar ca Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu este procurorul general. Adica orice procuror de acolo poate sa sesizeze autoritatea respectiva. Cand legea a vrut procurorul general, l-a desemnat ca atare, in cazul recursului in anulare, in cazul declararii conflictului constitutional intre puterile statului si asa mai departe.
• Este categoric un argument gresit. Nu au niciun argument de text, un argument juridic. Va spun, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie inseamna orice procuror al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, inclusiv procurorii din cadrul DNA.
• Eu am vazut acea corespondenta in presa si intr-adevar deputatii cer procurorului general sa-si precizeze pozitia, inclusiv ii cer sa ia masuri impotriva noastra daca ne-am incalcat cumva atributiile, dar procurorul general le raspunde destul de scurt "ati fost sesizati, pronuntati-va cu privire la sesizare". Deci de unde trag dansii concluziile ca si-a insusit sau nu si-a insusit concluzia, nu stiu.

In ceea ce priveste afirmatiile facute de presedintele comisiei juridice a deputatilor, Sergiu Andon, care a declarat in cadrul unei editii trecute a emisiunii Discutia Saptamanii, ca rechizitoriul lui Nastase "se aprinde si se stinge ca flacara olimpica in noua dosare", Morar a afirmat ca acesta nu ar fi avut de unde sa aiba o asemenea informatie.

• Eu ma intreb de unde stie dansul acest lucru, pentru ca dansul a fost sesizat cu un dosar. Este primul dosar pe care il vad parlamentarii juristi, comisia juridica. Dosarul din instanta nu cred ca l-a putut vedea domnul Andon pentru ca nu a fost in Parlament. Atunci de unde stie? Si de unde a ajuns la 9 dosare?
• Sunt lucruri diferite, dar anumite dosare au legaturi intre ele. De aia sunt si reglementate in Codul de Procedura Penala institutiile indivizibilitatii si institutiile conexitatii. La un moment dat un procuror nu poate sa instrumenteze un caz in intergul lui. Si atunci il separa si se fac doua dosare. E o chestiune uzuala din motive care tin de buna administrare a justitiei.
• Domnul Adrian Nastase a refuzat sa dea declaratii in fata procurorilor, prevalandu-se de dreptul de la tacere.

Despre suspendarea prescriptiei in dosarele fostilor ministri

Daniel Morar a afirmat ca, in cazul in care Parlamentul amana votul in cazul avizului pentru urmarirea penala sau da un vot negativ, dosarele respective sunt blocate, dar cercetarea poate continua in orice moment, chiar si peste 20 de ani, pentru ca prescriptia este suspendata.

• Dosarele sunt blocate, adica procurorul nu va mai putea face nimic, iar dosarele sunt puse la pastrare. In aceste dosare va putea fi reluata cercetarea in orice moment in care Parlamentul acesta sau alt Parlament va da aviz de cercetare. Ce este important este ca nu curge cursul prescriptiei si atunci teoretic si practic cercetarea in aceste dosare poate fi reluata peste un an, peste 5, peste 10 sau 20 de ani.
• Este institutia suspendarii prescriptiei care spune ca oridecateori exista o cauza care impedica punerea in miscare a actiunii penale, ceea ce inseamna in principal trimiterea in judecata, cursul prescriptiei se suspenda. Daca peste 20 de ani primesti aviz de cercetare se considera cat a curs pana acum.
• Orice procuror care vrea sa reia aceasta cercetare peste 5 ani de zile si solicita atunci parlamentului avizul si-l primeste, poate sa reia cercetarea fara sa fi pierdut nici macar o zi. Mai mult decat atat. Poate fi vazut situatia in care dansii nu vor mai fi membri ai parlamentului si atunci nu va mai fi nevoie de avizul parlamentului pentru cercetarea lor.