13 judecatori, care sunt presedinti de Curti de Apel, au deschis procese prin care solicita drepturi salariale si sporuri. In cadrul acestor procese magistratii apar in dubla calitate de reclamant si de parat. Potrivit specialistilor in litigii de munca, acesti judecatori se afla in conflict de interese. De cealalta parte, magistratii aflati in aceasta situatie sustin ca dubla lor calitate nu afecteaza actul de justitie si ca Ministerul Justitiei este de vina pentru aceasta situatie. Miza proceselor este cel putin dublarea salariilor magistratilor care sunt sefi de instante. Ei ar putea castiga, de exemplu, 20.000 de lei noi in loc de 10.000

• Magistratii solicita sase sporuri salariale prin care veniturile actuale ar fi dublate.
• Potrivit specialistilor in litigii de munca unele dintre aceste sporuri au fost abrogate. Este cazul sporului de 50 % pentru suprasolicitare neuropsihica.
• Printr-o Ordonanta de Urgenta, Guvernul a stabilit ca procesele pentru drepturile salariale sa nu mai fie judecate la Tribunal ci la Curtile de Apel

Pentru a dobandi unele drepturi salariale, magistratii din Romania au deschis procese prin care solicita ca sporurile sau indexarile salariale sa le fie platite de catre Ministerul Justitiei. Sunt situatii in care magistratii apar in dubla calitate, adica sunt si reclamanti si parati. Potrivit unei statistici publicate pe blogul judeinromanica.blogspot.com, in aceasta situatie se afla 13 presedinti de Curti de Apel din Romania care au deschis procese pentru a solicita diferite drepturi salariale.

Aceste cazuri au aparut din cauza ca presedintii de instante (Curte de Apel sau Tribunal) sunt ordonatori de credite secundari sau tertiari, Ministerul Justitiei fiind ordonator principal. Astfel, in cazul proceselor pentru drepturile salariale, magistratii au dat in judecata propriile instante, adica Curtile de Apel. De aici rezulta situatiile in care magistratii care sunt presedinti de CA si au deschis procese pentru drepturi salariale apar in dubla calitate de reclamant si parat.

Dubla calitate a magistratilor duce la un conflict de interese

Avocatul Costel Galca, specialist in litigii de munca, a comentat pentru HotNews.ro cazul magistratilor care sunt si reclamanti si parati. “Este clar o situatie conflictuala. Pe de o parte, magistratul cere niste drepturi pe care le considera juste. Pe de alta parte, el trebuie sa reprezinte Ministerul ca ordonator de credit. In orice caz, vorbim de un conflict de interese. Aceste situatii au aparut insa din cauza sistemului. Nu pot fi acuzati nici judecatorii ca isi cer niste drepturi salariale”, a exlicat avocatul Costel Galca.

Banii pentru care se lupta judecatorii cu ei insisi

Miza proceselor deschise de catre magistrati pentru drepturi salariale este extrem de mare avand in vedere ca ar duce la dublarea veniturilor pe care acestia le castiga in acest moment. Indexarile cerute in instanta de catre judecatori sunt:

• spor de confidentialitate 15%
• spor de risc si suprasolicitare 50%
• spor de vechime minim 10% 
• salariul de procuror DNA/DIICOT inca cel putin 30% la salariul obisnuit
• indexari de bugetari cam 10%
• stimulente in 2006 inca 17 mil lei o singura trans

Toate acestea indexari se adauga la salariile de baza ale magistratilor, de minim de 3000 de lei pentru un jdecator obisnuit si ajung la peste 10 000 de lei pentru sefii de instante. Astfel, daca va avea castig de cauza, un presedinte de Curte de Apel va putea castiga in loc de 10 000 de lei pe luna chiar 20 000 lei, adica 5500 de euro lunar.

Judecatorul parat-reclamant: “Sunt drepturi care mi se cuvin”

Unul dintre presedintii de Curte de Apel care a deschis proces pentru drepturi salariale este Virgil Andreies, care are si calitate de membru CSM. El a deschis procese pentru drepturile salariale inca din 2005. Pana in acest an, potrivit unei monitorizari publicate pe blogul judeinromanica.blogspot.com, la Cluj au fost inregistrate 10 procese ale magistratului Andreies.

“Sunt drepturi care mi se cuvin. In primul rand sunt magistrat si in aceasta calitate am niste drepturi. Problema este ca Ministerul Justitiei nu ne acorda aceste drepturi. Ce vina am eu daca Curtea de Apel este ordonator de credite”, a declarat Virgil Andreies pentru HotNews.ro. El spune ca dubla calitate in care apare in procese nu are relevanta si ca nu exista nici o ingerinta in actul de justitie.

15 presedinti de Curti de Apel au deschis 56 de procese

Pana in prezent, in instantele din Romania s-au inregistrat 56 de procese in care presedintii de Curti de Apel au solicitat in instanta drepturile salariale si sunt prezenti in proces in dubla calitate. Potrivit unei statistici realizate de autorii blogului judeinromanica.blogspot.com, cele mai multe procese de acest gen sunt inregistrate la Curtea de Apel Bucuresti: Bucuresti (11 procese), Cluj si Timisoara (cate 10), Ploiesti (9) Craiova si Iasi (cate 7), Bacau (6), Constanta (5), Galati si Suceava (cate 4), Pitesti (cate 2), Brasov si Oradea (cate 1), Alba-Iulia si Tg.Mures (0, 1 pentru fostul presedinte).

Sporul care nu exista

Avocatul Costel Galca, specialist in litigii de munca, sustine ca magistratii au solicitat si au primit sporul de 50% pentru suprasolicitare neuropsihica pe baza unei legi care a fost abrogata. „Prin Recursul in Interesul Legii nr. 21/2008 s-a constatat ca judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, calculat la indemnizatia bruta lunara,” explica Costel Galca.

Recursul in Interesul Legii avea ca motivare faptul ca sporul a fost anulat prin Ordonanta de Urgenta, act prin care in mod legal nu se pot anula drepturile salariale ale magistratilor. El a analizat documentele care au stat la baza deciziei date de Inalta Curte de Casatie si Justitie si sustine ca Ordonanta Guvernului 83/2000 prin care sporul de 50% fusese anulat a fost aprobata ulterior printr-o lege votata in Parlament.

Magistratii de la Curtea de Apel decid cine ia sporurile

Guvernul a stabilit printr-o Ordonanta de Urgenta ca procesele pentru drepturi salariale sa fie judecate direct de catre Curtile de Apel, iar recursurile sa fie solutionate la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Pana acum, procesele incepeau de la prima instanta, adica de la Tribunal. Potrivit specialistilor, nici situatia de pana acum nu era fericita deoarece judecatorii de la Tribunal judecau procesele intentate de catre sefi de la Curtile de Apel.

In acest moment, magistratii de la Curtile de Apel pot decide cine sa beneficieze de drepturile salariale. Specialistii consultati de HotNews.ro sustin ca pot sa apara situatii in care drepturile salariale cerute sa fie acordate preferential.