Cu prilejul implinirii a 86 de ani de la victoria obtinuta de Aurel Vlaicu, cu avionul VLAICU II, in concursul de aviatie de la Aspen, linga Viena (Austria), marti, 17 iunie de la ora 10.00, in incinta Muzeului Universitatii Politehnica din Bucuresti, va avea loc dezvelirea placii comemorative montata pe cladirea in care marele nostru inginer si aviator a construit avionul VLAICU II.

Evenimentul este organizat de Asociatia Aeronautica si Astronautica a Romaniei in colaborare cu Universitatea Politehnica Bucuresti, Facultatea de Inginerie Aerospatiala.

Fosta cladirea Scolii de Arte si Meserii, in prezent in aceasta cladire (corpul M- Polizu) isi desfasoara activitatea Muzeul Universitatii Politehnice Bucuresti. Asociatia Aeronautica si Astronautica a Romaniei este o asociatie juridica romana de drept privat, autonoma, nonguvernamentala care isi propune printre altele si cinstirea memoriei precursorilor aviatiei romanesti, prin realizarea de evenimente de aviatie, gen mitinguri aeronautice, conferinte, publicarea de carti de specialitate, instalarea de placi in locurile reprezentative pentru aviatia romaneasca, realizarea de statui, etc. Placa comemorativa a fost realizata cu sprijinul societatii SIDORA, reprezentata de dl. ing. Puiu Vintileanu, un mare iubitor al aviatiei, maestru al sportului la aeromodelism.

Inginer constructor de avioane, inventator si pilot roman, unul din pionerii aviatiei mondiale, Aurel Vlaicu a proiectat si a construit doua avioane monoplane (Vlaicu I in 1910 si Vlaicu II in 1911), cu care a realizat performante de zbor remarcabile pentru acea vreme. In concursul aviatic international de la Aspern- Viena (iunie 1912), in compania unor celebri piloti ai vremii, a obtinut premiul I pentru aruncarea la tinta a unui proiectil si premiul II pentru aterizare la punct fix, dupa cunoscutul pilot francez Roland Garros. Avioanele construite de el se deosebeau de cele straine prin: forma de sageata a corpului, dispunerea in fata a profundorului si a carmelor, aripa cu profil variabil, care in zbor lua forma apropiata de cea optima, prezenta a doua elice in tandem, care, invartindu-se in sensuri contrare, isi compensau reciproc cuplul de torsiune, prezenta trenului de aterizare cu roti independente, precum si aceea a reductorului dintre motor si elice. Caracteristic pentru avioanele sale era de asemenea faptul ca pilotul avea camp de vedere liber in toate directiile.

Cu acest aparat, "Vlaicu II", avand imbunatatiri substantiale, a luat parte la jubileul organizat cu ocazia implinirii a 50 de ani de la infiintarea "Asociatiei pentru literatura si cultura poporului roman", sarbatorire care avea loc pe Campia Libertatii de la Blaj.

In 1912-1913 a proiectat avionul Vlaicu III, primul avion de constructie metalica din lume. Pe 13 septembrie 1913, Vlaicu a decolat de langa Bucuresti, cu "Vlaicu II", intr-un zbor catre munti, dorind sa realizeze primul aceasta performanta, la bordul unui avion de constructie romaneasca. Visul de a trece Carpatii a ramas neimplinit. Deasupra comunei Banesti, langa Campina, avionul s-a prabusit, pilotul sau gasindu-si moartea in acest accident.