Unii profesori din universitatile de stat castiga lunar mii de euro, in timp ce profesorii tineri din sistem sunt obligati sa se descurce cu cateva sute de lei. Universitarii isi sporesc veniturile prin acumularea unui numar mare de granturi de cercetare, sustin expertii Coalitiei pentru Universitati Curate. Altii prefera sa cumuleze mai multe cursuri, pe care nu le sustin, dar sunt platiti pentru ele. Alte probleme cu care se confrunta universitatile romanesti sunt nepotismul, toleranta fata de fenomenul de plagiat si lipsa de transparenta, se arata intr-un raport realizat de Coalitia pentru Universitati Curate.

Exista cazuri in care profesorii universitari cu functii de decan, prodecan sau rector pot ajunge la venituri lunare de 3000 sau 5000 de euro, sustin expertii Coalitiei pentru Universitati Curate. “Veniturile acestea sunt destul de greu de calculat, deoarece sunt cazuri in care exista un cumul de activitati. Adica pe langa salariul de baza se aduna sume de bani din diverse activitati”, a explicat Cezar Harj, unul dintre expertii evaluatori ai proiectului CUC.

El a mai explicat ca unele cadre universitare isi maresc veniturile preluand diferite granturi de cercetare. In acest caz, cel care este coordonatorul grantului aloca 30-40% din fonduri pentru salarizare. “Sunt unii profesori care au si cate 4 sau 5 granturi. Sa presupunem ca un grant are o finantare de 200.000 de lei, si o treime intra in cheltuieli de salarizare. Cel care conduce grantul aduna o suma destul de mare”, a mai explicat Cezar Harj.

Doctori in cumul de ore si functii

Decanii, prodecanii sau rectorii de universitati isi mai sporesc veniturile prin metoda preluarii mai multor norme didactice. “Sunt cazuri in care, pe hartie, apare un numar de ore pe care le preda un cadru universitar, dar in realitate cursurile sunt tinute de asistenti”, a explicat Aurelian Munteanu, un alt expert al CUC. Cele mai flagrante cazuri sunt in cadrul universitatilor de medicina. “Acolo exista profesori care ocupa si functia de director de spital, au functii si in cadrul universitatii, au cabinete sau clinici private pe care le conduc”, a mai explicat Cezar Harj. In aceste cazuri, cadrele universitare nu pot sa acopere cursurile pentru care sunt platiti din bugetul de stat.

Potrivit studiului realizat de CUC, discrepanta dintre veniturile mari ale sefilor de catedre, decani sau rectori si cele ale cadrelor universitare tinere se explica si prin subiectivitatea cu care se acorda sporurile salariale. “A fost constatata lipsa procedurilor transparente cu privire la acordarea gradatiilor de merit sau a sporurilor salarie”, se arata in studiul coalitiei.

Coalitia pentru Universitati Curate a prezentat joi concluziile unei evaluari care a vizat cinci universitati din Romania, un proiect finantat de Ambasada Olandei prin programul Matra-Kap. Cele cinci universitati evaluate sunt: Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu din Bucuresti, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara IonIonescu de la Brad din Iasi, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiesti, Universitatea Valahia din Targoviste si Academia Nationala de Educatie Fizica si Sport.

• Opt cazuri de nepotism la o universitate din Iasi. Expertii CUC sustin ca la Universitatea Ion Ionescu de la Brad din Iasi, in cadrul unei singure facultati, exista opt cazuri de nepotism: trei sot-sotie si cinci tata-fiu. Tinand cont de numarul total de cadre didactice (45), incidenta familiilor universitare este considerata ca fiind foarte mare. “Existenta relatiilor de rudenie nu preprezinta o ilegalitate, dar se poate ajunge la diverse conflicte de interese, care trebuie evitate”, a explicat Alina Mungiu Pippidi, reprezentant al SAR.
• Restrictionarea accesului la informatii. Potrivit expertilor CUC, in unele  universitati evaluate exista forme de restrictionare a accesului la informatii. “In unele universitati s-a conturat ideea ca lor nu li se aplica legea accesului la informatii si alte legi, asta si pentru ca Ministerul Educatiei nu a facut controale. De asemenea, la unele universitati nu exista declaratii de avere”, a mai precizat Alina Mungiu Pipidi. 
• Toleranta crescuta fata de fenomenul de plagiat. Raportul Coalitiei pentru Universitati Curate mai arata ca universitatile evaluate au un grad foarte ridicat de toleranta fata de fenomenul de plagiat. “Exista comisii de etica dar care nu functioneaza, nu se cunosc membri si nu au activitate”, a explicat unul dintre expertii CUC. 
• Incapacitatea legala de a angaja cadre didactice cu reputatie internationala. Studiul CUC arata ca 30% din totalul normelor didactice sunt neocupate pentru a pastra posibilitatea legala de a invita cadre didactice internationale. Reprezentantii coalitiei au prezentat cazul unui profesor universitar cu o bogata experienta didactica in strainatate care a fost nevoit sa actioneze in instanta Universitatea Petrol si Gaze Ploiesti pentru a putea preda acolo. Este vorba de profesorul Dragos Ciuparu, caruia Universitatea nu ii putea recunoaste vechimea in munca pentru anii in care a predat la Yale University pentru că altfel ar fi încălcat legislatia romaneasca in vigoare.

Coalitia pentru Universitati Curate urmeaza sa realizeze anul viitor o evaluare a tuturor celor 40 de universitati de stat din Romania, care vor primi, in functie de raspunsurile la un chestionar, note de la 1 la 10. In urma evaluarii, Coalitia va realiza si un top al integritatii universitatilor de stat din Romania.