Societatea Academica din Romania sustine ca, la un an de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, tara noastra s-ar confrunta cu atacuri fara precedent la adresa Codului de Procedura Penala, considerat temelia sistemului statal de combatere a criminalitatii. SAR atrage atentia ca proiectul de lege privind aprobarea OUG 60/2006 care amendeaza Codul Penal si Codul de Procedura Penala, adoptat de Senat luna trecuta, ar putea crea cel mai permisiv regim pentru infractori din Europa, sub pretextul protectiei persoanelor investigate, acest lucru reprezentand un motiv de neliniste si pentru alte state ale Uniunii Europene in epoca criminalitatii transfrontaliere.

Reprezentantii SAR spun ca, desi forma proiectului de lege adoptata de Senat este semnificativ imbunatatita fata de varianta initiala trimisa spre promulgare si a carei reexaminare a fost solicitata de catre Presedintele Romaniei, au ramas totusi in text prevederi care vor genera probleme serioase in practica.

Raportul Societatii Academice din Romania inventariaza plusurile si minusurile proiectului de lege aprobat de Senat si recomanda eliminarea din text in cauza a prevederilor controversate.

SAR atrage atentia ca cele mai semnificative voci critice la adresa Parlamentului in acest caz au fost cele ale procurorilor, ale societatii civile, dar si ale partenerilor internationali - inclusiv ambasadorii Statelor Unite, Marii Britanii si Olandei.

Raportul SAR atrage atentia ca noul proiect de lege poate pune in pericol capacitatea intregii Uniuni Europene de a lupta eficient impotriva criminalitatii organizate si a terorismului si ar anula credibilitatea Romaniei in acest domeniu. Ei dau ca exemplu cazul in care autoritatile austriece ar ancheta o retea de traficanti de droguri si ar avea nevoie sa intercepteze convorbirile telefonice ale unui suspect din Romania. Potrivit legii din Romania insa, interceptarea nu s-ar mai putea face decat dupa informarea prealabila a suspectului cu privire la ancheta desfasurata.

Articolele din proiectul de lege contestate de SAR:

  • Impunerea unui termen limita pentru urmarirea penala - Camera Deputatilor introdusese, ca regula, limta de sase luni pentru finalizarea unei anchete, ceea ce, potrivit SAR, insemna ca toate anchetele complexe in dosare de criminalitate organizata sau economico-financiara, care se intind pe durata mai multor ani, sa fie subminate in practica.
  • Interzicerea interceptarii inainte de inceperea urmaririi penale - SAR arata ca, daca acest amendament ar fi fost mentinut, interceptarile ar fi devenit un instrument inutil in ancheta penala si posibilitatea de a obtine informatii relevante ar fi scazut dramatic, dat fiind ca persoana suspectata, odata informata ca este investigata, ar fi devenit mult mai precauta cu utilizarea mijloacelor de comunicare.
  • Obligarea judecatorului sa admita toate cererile prin care partile solicitau expertize, pentru a determina daca probele au fost administrate legal - SAR arata ca aceasta prevedere ar fi dus la uriase tergiversari in solutionarea proceselor penale; in plus, stabilirea legalitatii sau nelegalitatii administrarii unei probe este atributul exclusiv instantei si nu poate fi stabilit prin expertiza, precizeaza SAR.
  • Sanctionarea cu nulitatea absoluta pentru toate deficientele de procedura - SAR subliniaza faptul ca sanctiunea nulitatii absolute poate fi folosita intr-un numar redus de cazuri, cand deficiente de procedura nu pot fi acoperite. de altfel, si Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat faptul ca un judecator poate decide sa foloseasca o proba in dosar, chiar daca in administrarea acesteia au existat erori de procedura.
  • Senatul a nunatat interdictia de a folosi, ca proba, interceptarile facute de parti - acest lucru este posibil daca interceptarile privesc fapte de coruptie, de criminalitate organizata si infractiuni contra persoanei.
  • Camera Deputatilor a propus, ca infractiune, difuzarea de inregistrari video sau audio, care au legatura cu dosarele penale - Senatul a eliminat aceasta infractiune, mai ales ca practica CEDO spune ca ziaristii nu pot fi sanctionati penal pentru difuzarea unor astfel de inregistrri, in virtutea intaietatii interesului public in fata celui privat.