Politica prețurilor dinamice e asociată cu modelul de business al companiilor de ridesharing. La Bolt sau Uber, prețurile cresc sau scad pe tot parcursul zilei în funcție de mai mulți factori.
Dacă îți comanzi o mașină la o oră de vârf, e posibil să plătești mai mult. De asemenea, dacă oferta e scăzută – adică puțini șoferi în trafic -, vei plăti mai mult. În egală măsură, dacă orașul nu e aglomerat și cererea e mai mică decât oferta, atunci prețurile pot fi mai mici.
Așa își stabilesc tarifele și companiile aeriene, și hotelurile. Cu cât îți cumperi un bilet de avion mai aproape de momentul plecării sau rezervi o cameră în lunile de vară, când toată lumea își ia concediu, cu atât prețul e mai mare.
Sunt servicii pe care consumatorii aleg să le plătească oricum, în ciuda tarifelor fluctuante.
Dar cum ar fi dacă și supermarketul pe care-l frecventezi ar aplica aceeași politică a prețurilor dinamice? Poate fi acesta viitorul retailului?
Când vine vorba de prețuri, dinamice sau nu, orice consumator e, pe bună-dreptate, extrem de atent. Cu atât mai mult în perioade de inflație mare, cum traversăm acum.
A demonstrat-o chiar și lovitura de imagine pe care și-a provocat-o lanțul american de fast-food Wendy’s la sfârșitul lunii februarie, când a anunțat că va testa politica prețurilor dinamice începând din 2025. Strategia e parte dintr-un plan de investiții de 20 de milioane de dolari, care presupune și instalarea unor noi meniuri digitale.
Imediat după acest anunț, compania s-a confruntat cu un val de critici și a fost acuzată că are în plan să crească prețurile în anumite momente ale zilei – când sunt mai mulți clienți în restaurante, de exemplu.
