Mai mulți indicatori financiari, economici și militari sugerează că Rusia se pregătește pentru un conflict convențional pe scară largă cu NATO, potrivit analiștilor de la Institutul pentru Studiul Războiului.
Deși amenințarea nu este iminentă, este posibil să se întâmple mai devreme decât au presupus anterior unii analiști occidentali, a subliniat ISW în cea mai recentă analiză.
Experții de la Institutul pentru Studiul Războiului apreciază că accentul pus de președintele rus Vladimir Putin pe creșterea capacităților economice și militare ale Rusiei este un indiciu că se pregătește pentru un conflict dincolo de „un război prelungit în Ucraina".
După ce și-a asigurat un nou mandat fără emoții la alegerile prezidențiale de la sfârșitul săptămânii trecute, liderul de la Kremlin s-a întâlnit marți cu liderii grupurilor parlamentare pentru a sublinia prioritățile Rusiei în ceea ce privește creșterea economiei.
„Desigur, astăzi, şi mai ales astăzi, consolidarea capacităţii de apărare şi a securităţii statului rus este deosebit de importantă”, a declarat Putin.
Putin vrea o „nouă elită”
Potrivit unui comunicat difuzat de Kremlin, Putin a subliniat necesitatea de a crește „noua elită" care „se va maturiza pe front", spre deosebire de oligarhii ruși care și-au „umplut buzunarele" acumulând averi prin privatizare și corupție după căderea Uniunii Sovietice.
Putin i-a îndemnat pe liderii grupurilor parlamentare să acționeze în interesul statului și nu al corporațiilor sau al partidelor și a subliniat importanța numirii oamenilor pe baza abilităților și competențelor.
ISW sugerează că, prin conturarea unui mandat pentru elitele politice rusești, Putin încearcă probabil să stabilizeze poziția financiară pe termen lung a Rusiei prin creșterea cheltuielilor guvernamentale.
Dorința lui Putin de a-și risca relațiile cu oamenii puternici bogați care îl susțin indică ambiții militare mai extinse, potrivit analizei.
ISW consideră că Putin încearcă probabil să stabilească condițiile pentru a stabiliza poziția financiară pe termen lung a Rusiei la un nivel mai ridicat de cheltuieli publice și semnalează că stabilitatea financiară pe termen lung a Rusiei va necesita impunerea cel puțin a unor „siloviki”, oameni puternici și bogați din Rusia cu influență politică.
Probabil că Putin înțelege că măsurile de represiune financiară împotriva acestora ar putea pune în pericol relația politică pe care Putin a construit-o cu aceștia și încearcă să atenueze aceste consecințe.
Rusia nu se confruntă cu o criză financiară iminentă
Analiștii de la think-tank-ul american consideră că Rusia nu pare să se confrunte cu o criză financiară iminentă, iar creșterea cheltuielilor militare a fost cea mai semnificativă schimbare în politica bugetară a Rusiei, astfel încât eforturile de a asigura viitorul financiar al Moscovei sunt mult mai probabil menite să stabilească condiții pe termen lung decât să abordeze preocupările financiare imediate.
Rusia continuă eforturile de a ocoli sancțiunile internaționale, iar Fondul Monetar Internațional a evaluat că PIB-ul Rusiei va crește cu 2,6% în 2024 și a raportat că acest indicator macroeconomic a crescut mai rapid decât economiile tuturor țărilor din Grupul celor Șapte (G7) în 2023.
ISW nu a precizat când va fi momentul în care consideră că ar putea avea loc un conflict direct cu NATO, menționând că un calendar privind pregătirea Rusiei pentru a lansa un atac împotriva Alianței Nord-Atlantice depinde în mare măsură „de resursele financiare pe care Putin este dispus să le aloce eforturilor militare".
Rusia ar putea ataca țări NATO „din 2026 încolo”, spun serviciile germane de informații
Conform unei analize a serviciilor de informații germane, Rusia se pregătește pentru un conflict major cu Occidentul.
„Nu se mai poate exclude” ca Rusia să atace cel puțin o parte din teritoriul NATO „din 2026 încolo”, precum statele baltice sau Finlanda, se arată în raportul citat de Business Insider, care subliniază că agențiile germane nu au făcut încă astfel de declarații specifice în mod public.
Business Insider spune că și la sediul NATO sunt împărtășite îngrijorările cu privire la creșterea capacităților militare ale Rusiei și a confruntărilor ulterioare, dar nu consideră că acest lucru duce neapărat la război.
Generalul-locotenent Alexander Sollfrank, comandantul centrului logistic militar al NATO din sud-vestul Germaniei, a îndemnat aliații să se ocupe de „birocrația" care îngreunează deplasarea trupelor și a echipamentelor și care împiedică utilizarea armelor și a altor echipamente de către alte țări în cazul unei crize majore.
Ministrul german al Apărării Boris Pistorius a avertizat în ianuarie că războiul dintre Rusia şi Ucraina s-ar putea extinde în ţările din vecinătate, însă estimează că Vladimir Putin ar putea invada o țară NATO peste „5-8 ani” începând de acum.
În luna ianuarie, mai mulți generali de rang înalt au spus că Alianța Nord-Atlantică ar avea la dispoziție trei ani ca să se pregătească pentru o posibilă ofensivă rusească în Europa, care ar viza atât infrastructura militară, cât și cea civilă.
Recent, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a reiterat și el că trebuie să ne pregătim pentru încă cel puţin câţiva ani de o relaţie tensionată cu Moscova.
Urmărește ultimele evoluții din a 757-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.
12
45
