Candidații respinși la proba psihologică în cadrul concursurilor de admitere la INM şi în magistratură au denunțat „abuzuri și neregularități” și au cerut CSM să ia măsuri, potrivit clujust.ro. Consiliul Superior al Magistraturii a reacționat la câteva zile după ce mai multe mărturii ale foștilor candidați au apărut în spațiul public denunțând o „campanie mediatică negativă”.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)Foto: INQUAM Photos / Octav Ganea

Mai mulți candidați care nu au luat proba psihologică pentru admiterea în Institutul Național al Magistraturii, instituție aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, au declarat că se simt nedreptătiți.

Viitorii magistrați au fost puși să răspundă cu adevărat sau fals la afirmații precum „Îmi plac practicile sexuale neobișnuite” și „Am o viață sexuală satisfăcătoare”.

„CSM, nu vă supărați, dar care-i relevanța întrebărilor ăstora? De ce vă interesează cum și cât sex fac viitorii magistrați? Care-i faza până la urmă, că nu înțeleg? Măcar să ne și ziceți ce înseamnă 'satisfăcător' și 'neobișnuit', să știm și noi la ce etaloane ne raportăm când răspundem. Faceți un ghid despre viața sexuală a magistratului s-avem de unde să ne pregătim și pentru genul ăsta de întrebări”, a declarat un candidat.

O candidată susține că acest concurs este „mascaradă” și spune că testarea psihologică s-a făcut „defectuos”.

„Abuzuri” ar fi făcut și comisia care a corectat lucrările de la disciplinele drept penal și drept procesul penal, potrivit unei candidate citate de clujust.ro.

Aceasta susține că printre întrebările primite la testarea psihologică s-au numărat și întrebări care au legătura mai degrabă cu tranzitul intestinal al candidaților: „Vă simțiți constipat?”, „Vi se întâmplă să aveți diaree?”, „Aveți probleme cu stomacul?”.

„Este chiar așa de importantă textura excrementelor viitorilor magistrați?”, s-a întrebat fosta candidată de la concursul la INM, care pregătește viitori procurori și judecători.

„Care este sensul vieții?”

O altă candidată a povestit că 56 de persoane care aspirau să intre în magistratură din primii 300 care au obținut rezultate bune la probele juridice au fost respinse. Acesta acuză un „comportament abuziv” pentru că s-a pus mai mult accent pe rezultatul testului psihologic decât pe cunoștințele juridice. Deși a fost respinsă, ea susține că nu poate afla care este motivul, mai ales că psihologul care a examinat-o a avut un comportament ciudat, mai scrie clujust.ro.

Experta a avut o atitudine zeflemitoare și o bufnea râsul când o intreba despre „sensul vieții” sau ce crede despre oameni.

O altă candidată a povestit că una din probele examinării psihologice, testul de raționament, a fost identic cu cel din anul anterior, iar cine îl memora putea să fie „aproape la fel de deștept cu Einstein”.

Majoritatea celor care aspiră să devină magistrați s-au mai plâns că interviurile cu psihologii nu sunt înregistrate, a mai relatat clujust.ro.

CSM, somat să reacționeze

Asociația Forumul Judecătorilor din România a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să adopte o poziție față de opiniile exprimate în spațiul public de mai mulți candidați înscriși la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii aflat în derulare.

Asociația consideră CSM „trebuie să asigure publicul că procedura urmează cele mai înalte standarde, specifice profesiei de magistrat, iar o lipsă de informare a publicului are consecințe negative asupra modului în care se face recrutarea viitorilor magistrați, care trebuie să se deruleze după o procedură previzibilă în care se identifică persoanele care s-au preocupat de pregătirea continuă și care au motivație puternică de a deveni magistrați”.

Un răspuns al Consiliului Superior al Magistraturii este esențial și pentru a elimina confuzia existentă privind pretinsa aplicare a unor criterii diferite de apreciere de către examinatori, împrejurare care nu respectă standardele de previzibilitate necesare pentru derularea unui concurs atât de important, în care evaluarea trebuie să fie una calitativă și să se concentreze asupra competențelor profesionale, personale și sociale ale viitorului magistrat.

Introducerea unor teste de personalitate și examinarea candidaților de psihologi acreditați, cu un nivel înalt de pregătire profesională, este necesară pentru a detecta eventuale dificultăți legate de fragilitatea psihologică a candidaților, identificarea capacității de raționament și decizie, fără a fi permise criterii arbitrare și lipsite de previzibilitate.

Răspunsul CSM

CSM a acuzat joi o „campania mediatică de denigrare a instituţiei” în presă după ce au fost prezentate „opinii anonime şi subiective ale unor presupuşi candidaţi”, potrivit unui comunicat de presă al instituției. Instituția a susținut că psihologii care efectuează primul test și reexaminarea sunt specialiști autorizați.

Precizările CSM:

  • „Psihologii desemnaţi să realizeze testarea, respectiv reexaminarea psihologică, au fost numiţi prin hotărâre a Plenului CSM şi deţin atestat de liberă practică în specialitatea „psihologia muncii şi organizaţională”, treapta de specializare cel puțin „autonom”, eliberat în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
  • Rezultatele obţinute de către candidaţii examinaţi în cadrul procedurii de testare, respectiv reexaminare psihologică, au fost raportate la acelaşi set de criterii, în mod nediscriminatoriu pentru toţi candidaţii, stabilite în conformitate cu Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea testării psihologice pentru cele două concursuri.
  • Bateriile de teste utilizate în cadrul testării sunt avizate de către Colegiul Psihologilor din România, neexistând diferenţe în această privinţă între concursurile derulate în prezent şi cele derulate începând cu anul 2021.
  • De asemenea, se impune a se menţiona că proporţional cu scoaterea la concurs a unui număr mai mare de locuri, statistic s-au înscris în procedura de concurs mai mulţi candidaţi, astfel încât numărul candidaţilor respinşi creşte proporţional cu numărul candidaţilor înscrişi”.

CSM „face un apel la responsabilitate” pe care o presa de „a filtra informaţii transmise anonim de persoane care nu doresc devoalarea identităţii, atunci când aduc la cunoştinţă publică aspecte prezentate ca fapte, iar nu simple judecăţi de valoare”.