Conducerea Arhivei de Stat din regiunea Cernăuți, Ucraina, susține, într-un răspuns trimis HotNews.ro, că nu eliberează decât „documente care respectă legea ucraineană și tratatele internaționale privind protecția drepturilor omului, referitoare la informațiile biografice și genealogice ale solicitanților”.
Răspunsul vine în contextul în care HotNews.ro a realizat o investigație în care arăta cum obținerea cetățeniei române a devenit o afacere profitabilă pentru firme care se angajează să obțină de la arhivele ucrainene documente doveditoare ale descendenței românești chiar și pentru persoanele care nu au nicio legătură cu țara noastră.
Practic acești intermediari se folosesc în mod abuziv de articolul 11 din Legea privind dobândirea cetățeniei române care se referă la acele persoane ce s-au născut (sau sunt descendenții unor astfel de persoane până la gradul 3) pe teritoriile ce au fost românești înainte de 1940. Este vorba despre Basarabia, Bucovina de Nord - Cernăuți sau așa-numitul Bugeac (sudul Basarabiei).
Prețul acestor servicii este, conform investigației HotNews.ro, de 3500 de euro.
După ce corespondenta HotNews.ro a vorbit cu mai mulți intermediari care au explicat cum „colaborează” cu funcționarii de la arhive, inclusiv cei din Cernăuți, care „corectează” informațiile despre persoanele care cer documente, astfel încât acestea să se potrivească cu prevederile articolului 11 din Legea cetățeniei române, am cerut și un punct de vedere de la Serviciul Arhivei de Stat din Cernăuți.
Am primit răspunsul la mai bine de o lună de la publicarea investigației.
„Ca răspuns la solicitarea dumneavoastră din data de 12 decembrie 2023, dorim să vă informăm că Arhivele de Stat din regiunea Cernăuți activează exclusiv în cadrul legislației în vigoare a Ucrainei și a tratatelor internaționale privind protecția drepturilor omului.
În conformitate cu Legea Ucrainei "Cu privire la fondul arhivistic național și Instituții arhivistice", în conformitate cu procedura stabilită prin norme, regulamente, instrucțiuni aprobate de Ministerul Justiției din Ucraina și alte acte juridice normative, cetățenii Ucrainei și străinii au dreptul de a utiliza în mod legal documentele Fondului Național și de a primi informații biografice și genealogice despre ei înșiși și rudele lor.
Pentru a face acest lucru, solicitantul trimite o cerere la Arhivele de Stat și anexează documentele de identificare. În baza rezultatelor analizei, solicitantului i se eliberează/expediază (personal, electronic sau prin poștă) un certificat de arhivă, o copie de arhivă sau un extras de arhivă, care sunt formate pe baza documentelor stocate în arhivă.
Solicitantul poate primi documentele de mai sus și prin intermediul unei persoane împuternicite, în cazul în care aceasta deține o împuternicire eliberată în conformitate cu legea”, se menționează în răspunsul care a fost semnat de directorul Arhivei de Stat a regiunii Cernăuți, Mikola Rubaneți.
Operațiunea „Cum o mutăm pe bunica de la Kiev la Cernăuți” - delicata problemă a „redobândirii” cetățeniei românești, cu acte false, pe axa Ucraina - România
Amintim, în cadrul investigației, publicate în data de 3 ianuarie, am relatat cum un articol din legislația românească, menit să-i ajute pe românii din teritoriile răpite de Stalin de la țara - mamă, este folosit ca scurtătură către obținerea unui pașaport UE, de către oameni care nu au absolut nicio legătură cu România.
În conversațiile cu jurnalista incognito, reprezentanții a două companii care oferă astfel de servicii, au recunoscut că „colaborează” cu arhivele, inclusiv, din regiunea Cernăuți, pentru a obține documentele necesare care confirmă că bunici sau alte rude ale solicitantului s-au născut în regiunile Odesa sau Cernăuți, chiar dacă acest lucru nu corespunde adevărului. Altfel, obținerea cetățeniei prin acest articol nu ar fi posibilă.
Reprezentanți ai acestor companii, care nu au știut că vorbesc cu un jurnalist, au mai spus că au înțelegeri cu membri ai Comisiei pentru cetățenie, pentru a organiza „un rând special” pentru cei care solicită cetățenia prin aceste firme.
Drept răspuns la solicitarea Hotnews.ro, Autoritatea Națională pentru Cetățenie a declarat că „în cazul a 850 de dosare, autoritățile emitente ale actelor de stare civilă din străinătate au confirmat, în ultimele 12 luni, suspiciunile de fals”.
„În perioada 2021 - 2023 (până pe 20 decembrie) au fost aprobate prin ordin al președintelui ANC un număr de 125.961 cereri de redobândire a cetățeniei în baza articolului 11 din legea cetățeniei române. Din numărul total de cereri aprobate în perioada 2021-2023, aproximativ 84% au fost aprobate cu menținerea domiciliului în străinătate”, a mai spus ANC.
Mai mult, ANC a propus mai multe modificări legislative care urmează să înlăture riscurile existente și urmează să fie concretizate într-un proiect de lege în perioada următoare.
6
4
