Instanța supremă a reacționat, miercuri, după ce Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) i-a cerut preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Corina Corbu, să comunice procentul alocat de guvern instanțelor, în 2023, pentru plata restanțelor salariale ale magistraților, cât anume a fost direcționat către curți de apel și cât pentru instanța supremă și care au fost criteriile. „În loc de declaraţii sau mesaje publice cu caracter insidios sau ofensator, indiferent de forma sau de emitentul acestora, constructiv ar fi ca autorităţile să depună diligenţe raţionale şi sporite în cadrul dialogului instituţional legal, pentru găsirea soluţiilor care să corespundă intereselor fiecăruia”, a reacționat ICCJ.

Corina CorbuFoto: Agerpres

Scandalul a izbucnit marți, când Secția pentru judecători a CSM i-a trimis o scrisoare deschisă președintelui instanței supreme, Corina Corbu, membru de drept al Consiliului.

CSM, trei întrebări pentru șefa instanței supreme

În scrisoarea adresată președintelui ICCJ, judecătorii din CSM vorbesc despre „nemulțumire generală pe fondul alocării lipsite de transparență a sumelor necesare plății drepturilor salariale restante la sfârșitul anului 2023, cu efecte negative asupra bunei înfăptuiri a actului de justiție în beneficiul justițiabilului”.

Secția pentru judecători a CSM îi cere Corinei Corbu să comunice procentul alocat de guvern instanțelor, în 2023, pentru plata restanțelor salariale ale magistraților, cât anume a fost direcționat către curți de apel și cât pentru instanța supremă și care au fost criteriile.

Astfel, judecătorii din CSM îi cer șefei instanței supreme să răspundă la următoarele întrebări:

• „1. Care este procentul alocat instanțelor judecătorești, în anul 2023, de Guvernul României, din totalul sumelor necesare pentru plata drepturilor izvorâte din titluri executorii reprezentate de hotărâri judecătorești și acte administrative?
• 2. La alocarea către Înalta Curte de Casație și Justiție și Curțile de Apel, a sumelor primite în condițiile de mai sus, ați păstrat procentul rezultat din răspunsul la întrebarea nr.1? Dacă NU, ce procent ați alocat fiecărei Curți de Apel, respectiv Înaltei Curți de Casație și Justiție, din sumele scadente în anul 2023, la nivelul fiecăreia dintre acestea?
• 3. Ce criterii ați avut în vedere la stabilirea procentelor despre care s-a făcut vorbire la întrebarea nr. 2, având în vedere că modalitatea de alocare a sumelor de mai sus este percepută ca fiind de natură a încălca independența justiției din perspectiva componentei financiare și de a afecta statutul constituțional al judecătorilor?”.

ICCJ: „În loc de mesaje publice ofensatoare, constructiv ar fi ca autorităţile să facă diligenţe raţionale pentru găsirea soluţiilor”

Instanța supremă a reacționat, miercuri, printr-o „rezoluție” adoptată de Adunarea Generală a Judecătorilor, prin votul a 72 de magistrați din totalul de 101.

Judecătorii ICCJ spun că chestionarea modalităţii de îndeplinire a atribuţiilor de ordonator de credite de către preşedintele instanței supreme este în afara competenţelor oferite de lege şi Constituţie Secţiei de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

Ei afirmă că singura atribuţie recunoscută de lege în materia bugetului este exclusiv a plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi doar cu privire la ,,elaborarea propriului proiect de buget cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor” şi la ,,emiterea avizelor conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor”.

În documentul adoptat, magistrații din ICCJ acuză „declaraţii sau mesaje publice cu caracter insidios sau ofensator”:

• „Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie reafirmă nevoia de preocupare faţă de drepturile şi nevoile justiţiabililor, de respect reciproc, de deferenţă şi de recunoaştere a ierarhiilor profesionale în toate acţiunile publice, asumate la nivel nominal, care provin de la instituţiile sistemului judiciar sau de la organisme interne ale acestora.
• Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie subliniază nevoia de solidaritate internă a sistemului judiciar, de coeziune a întregului corp al judecătorilor şi de respect şi consideraţie dintre acesta şi celelalte profesii juridice, precum şi faţă de justiţiabili în general. Toate acestea constituie premise fundamentale şi indispensabile pentru consolidarea prestigiului justiţiei, ca putere a statului şi ca serviciu public, precum şi pentru apărarea în mod durabil a independenţei acesteia.
• Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie reamintesc că, atât în raporturile din afara, cât şi în cele din interiorul sistemului judiciar, reprezentanţii puterilor statului, precum şi ai autorităţilor şi instituţiilor publice, au obligaţia legală de a acţiona cu respectarea propriilor competenţe şi în conformitate cu principiul cooperării loiale dintre autorităţile statului.
• În loc de declaraţii sau mesaje publice cu caracter insidios sau ofensator, indiferent de forma sau de emitentul acestora, constructiv ar fi ca autorităţile să depună diligenţe raţionale şi sporite în cadrul dialogului instituţional legal, pentru găsirea soluţiilor care să corespundă intereselor fiecăruia.
• Chestionarea modalităţii de îndeplinire a atribuţiilor de ordonator de credite de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este în afara competenţelor oferite de lege şi Constituţie Secţiei de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit art. 38 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 305/2022, singura atribuţie recunoscută de lege în materia bugetului este exclusiv în favoarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi doar cu privire la ,,elaborarea propriului proiect de buget cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor” şi la ,,emiterea avizelor conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor.”
• Modalitatea în care preşedintele instanţei supreme, ca ordonator principal de credite, îşi exercită atribuţiile, în condiţiile legii, nu poate fi în niciun caz una care să afecteze independenţa judecătorilor, ea putând fi, eventual, supusă verificării organelor legal abilitate.
• În acest context, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îşi manifestă solidaritatea şi susţinerea faţă de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în ceea ce priveşte exercitarea de către acesta a plenitudinii atribuţiilor conferite prin Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, precum şi în calitate de reprezentant al puterii judecătoreşti, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, fără interferenţe nejustificate din partea oricăror alte autorităţi şi instituţii publice în afara competenţelor conferite de către legiuitor acestora”.
  

Magistrații au câștigat în instanță majorări salariale retroactive, pentru perioada 2010-2022, care se ridică la peste 16 miliarde lei. Numai pentru 2023, salariile restante se ridicau la 1,7 miliarde de lei, spunea ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.

Surse din magistratură declarau pentru Europa Liberă că Consiliul Superior al Magistraturii și asociații ale judecătorilor au făcut presiuni pentru a obține acești bani în 2023 și au amenințat că vor deschide noi procese în caz contrar.

În noua lege care reglementează pensiile magistraților, promulgată de președintele Klaus Iohannis, se prevede că baza de calcul a pensiei speciale este 80% din media salariilor brute și a sporurilor pe ultimele 48 de luni (patru ani) de activitate. Deci un magistrat care primește în 2023 sau în 2024 aceste salarii restante majorate va avea și o pensie mărită proporțional, a mai scris Europa Liberă.