Planul de management al procuroarei Mihaiela Moraru-Iorga este lipsit de măsuri pentru înlăturarea unor probleme din domenii de importanță în activitatea Secției de combatere a corupției din DNA, iar analiza făcută de aceasta a fost „lipsită de claritate și precizie”, ea „confundând punctele tari cu oportunitățile și punctele slabe cu vulnerabilitățile, fără a face nicio diferență între acestea”, arată procurorii din CSM în motivarea deciziei de a aviza negativ propunerea ministrului Justiției, Alina Gorghiu, de numire în funcţia de procuror-șef al Secției de combatere a corupției din DNA a procuroarei Mihaiela Moraru-Iorga.

Mihaiela Moraru IorgaFoto: Agerpres

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) spune în motivarea deciziei de a aviza negativ propunerea ministrului Justiției că proiectul de management al procuroarei Moraru-Iorga - structurat în 4 capitole - a fost redactat în termeni generali, fără a include o prezentare concretă a structurii și a activității Secției de combatere a corupției DNA, pentru a cărei conducere candidează.

Conform procurorilor din CSM, soluțiile pe care le-a propus Mihaiela Moraru-Iorga nu ar fi fundamentate pe date concrete privind resursele umane existente în Secția de combatere a corupției și volumul de activitate înregistrat de procurorii acestei secții, date pe care aceasta nu le-a putut prezenta nici la interviu, în urma întrebărilor adresate.

Planul de management, „lipsit de claritate și precizie” și fără soluții concrete

• „Prin urmare, nu rezultă că doamna procuror are o viziune clară asupra strategiei de management propuse, aceasta fiind întocmită fără a fi avut în vedere specificul Secției de combatere a corupției, motiv pentru care planul de management are un caracter superficial.
• Doamna Moraru-lorga Mihaiela a menționat în cuprinsul proiectului că obiectivele generale ale procurorului șef de secție trebuie să se suprapună cu cele ale Ministerului Public și trebuie să fie de natură a asigura obținerea rezultatelor urmărite prin planul managerial al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, fără a avea, însă, o viziune referitoare la cooperarea interinstituțională și internațională a Direcției Naționale Anticorupție cu partenerii europeni și internaționali, unul dintre punctele importante ale planului de management al procurorului șef al structurii de specialitate.
• Mai mult, deși a menționat necesitatea de atingere a obiectivelor asumate prin documente strategice, aspect care se regăsește și în planul managerial al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna procuror nu a indicat care sunt aceste obiective, prezentarea fiind una deosebit de sumară. Neexistând o compatibilitate a planului de management întocmit de doamna procuror Moraru-lorga Mihaiela cu planul de management întocmit de domnul procuror Voineag Marius (șeful DNA - n.r.), nu se poate constata capacitatea doamnei procuror de relaționare și comunicare”, arată Secția de procurori a CSM.

Procurorii din CSM mai spun că planul de management al procuroarei Moraru-Iorga este lipsit de măsuri pentru înlăturarea unor deficiențe din domenii de importanță în activitatea Secției de combatere a corupției din DNA și că analiza făcută de aceasta a fost „lipsită de claritate și precizie”, ea „confundând punctele tari cu oportunitățile și punctele slabe cu vulnerabilitățile, fără a face nicio diferență între acestea”.

Mai mult, procuroarea nu a indicat soluții concrete pentru problemele pe care le-a identificat, rezumându-se la a relua aspecte teoretice privind rezolvarea deficiențelor în general, conform Secției pentru procurori din CSM.

• Motivarea deciziei Secției pentru procurori din CSM poate fi consultată integral aici

„Nu a întocmit niciun rechizitoriu și nu a finalizat dosare în care a început urmărirea penală față de magistrați încă din anul 2019”

Alte argumente ale Secției pentru procurori:

• „Referitor la activitatea desfășurată de doamna Moraru-lorga Mihaiela în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, Secția constată că doamna procuror nu a întocmit niciun rechizitoriu și nu a finalizat dosare în care a început urmărirea penală In personam față de magistrați încă din anul 2019.
• Mai mult, în pofida experienței deținute în domeniul cercetării infracțiunilor săvârșite de magistrați, doamna procuror nu a identificat principala problemă a acestei structuri specializate, respectiv lipsa rezultatelor concretizate în numărul rechizitoriilor întocmite, considerând că inexistența unui procuror șef numit a reprezentat cea mai importantă deficiență a structurii.
• În cadrul interviului, doamna procuror Moraru-Iorga Mihaiela a învederat controversa existentă în spațiul public referitoare la utilitatea sau inutilitatea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție ce a dus la timorarea procurorilor din cadrul acesteia, precum și la o prudență excesivă în instrumentarea dosarelor.
• În contextul în care doamna procuror justifică lipsa de performanță a unei structuri specializate prin invocarea presiunii publice, Secția apreciază că aceasta nu are rezistența la stres necesară pentru a conduce una dintre cele mai importante secții din cadrul unei structuri specializate.
• Dimensiunea capacității de analiză și sinteză, respectiv previziune și strategie este conturată și de răspunsul neconcludent și echivoc oferit de doamna procuror la întrebarea referitoare la soluția care se impune în ceea ce privește competența de cercetare a infracțiunilor săvârșite de magistrați. Astfel, deși doamna procuror și-a desfășurat activitatea în acest domeniu atât în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în perioada în care competența cu privire la cercetarea infracțiunilor săvârșite de magistrați revenea acestei structuri, cât și în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, nu a putut oferi o prezentare relevantă cu privire la această problematică, răspunsul fiind unul ezitant și ambiguu, ce denotă și o lipsă de asumare a responsabilității. Prin urmare, din aspectele învederate de doamna procuror nu rezultă capacitatea de valorificare a experienței dobândite în cadrul structurilor specializate în cercetarea infracțiunilor săvârșite de magistrați”.
• Concluzia generală a Secției pentru procurori, după sesiunea de întrebări și răspunsuri, a fost că doamna procuror Moraru-lorga Mihaiela nu are o viziune de ansamblu a activității Secției de combatere a corupției, că nu cunoaște realitățile existente la nivelul acesteia, precum și faptul că nu are o viziune managerială integrativă, neputând indica soluții concrete, realiste și punctuale.
• Secția pentru procurori constată că atât modul de răspuns la întrebările adresate de către membrii Secției pentru procurori, de multe ori aluziv, ambiguu și ezitant, cât și modul de expunere în planul de management a soluțiilor propuse de doamna procuror, în cea mai mare parte, cu un caracter general, denotă o lipsă de viziune cu privire la luarea unor măsuri concrete, viabile, realiste, clare și adecvate prevenirii și înlăturării deficiențelor identificate”.

Cine este procuroarea Mihaiela Moraru Iorga

În 5 decembrie, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a avizat negativ propunerea ministrului Justiţiei, Alina Gorghiu, de numire în funcţia de procuror-șef al Secției de combatere a corupției din DNA a procuroarei Mihaiela Moraru-Iorga.

Avizul negativ pentru Moraru-Iorga a fost dat de Secţia pentru procurori a CSM cu majoritate - 1 vot „da”, 5 voturi „nu”.

Conform legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în cazul emiterii unui aviz negativ al CSM, ministrul Justiţiei poate să îşi retragă propunerea sau organizează un nou interviu cu candidatul respectiv şi transmite preşedintelui României propunerea de numire în funcţia de conducere. Numirea se face de către președinte.

Până acum, ministrul Justiției nu a anunțat public dacă își menține propunerea.

Interviul susținut de Mihaiela Moraru-Iorga pentru funcția de procuror-șef de secție al Secției de combatere a corupției din DNA:

Mihaiela Moraru Iorga lucrează acum în Parchetul General și se ocupă de dosarele penale care îi vizează pe magistrați, după desființarea controversatei Secții speciale în care a activat.

Mihaiela Moraru Iorga a devenit cunoscută pe vremea când lucra la DNA şi a avut un conflict cu şefa ei de atunci, Laura Codruţa Kovesi.

În iulie 2017, Kovesi a semnat un ordin de revocare a Mihaielei Iorga din funcţia de procuror DNA, după care aceasta şi-a dat şefa în judecată, cerând despăgubiri de 10.000 de euro, susţinând că asupra ei au fost făcute presiuni de ordin moral şi emoţional. Procesul s-a încheiat cu anularea ordinului de revocare, fără plata unor despăgubiri.

Conflictul dintre cele două a continuat, Moraru Iorga acuzând-o pe Kovesi că a chemat-o în birou şi ar fi fost întrebată dacă ar putea urgenta dosarul unui fost ministru al cărui nume era vehiculat pentru postul de premier.

Ulterior, în 8 februarie 2018, DNA a trimis-o în judecată pe Moraru Iorga pentru favorizarea făptuitorului şi fals intelectual, fiind acuzată că a desfăşurat activităţi de anchetă în afara cadrului legal, în paralel cu urmărirea penală derulată de DIICOT într-un dosar care îl viza pe omul de afaceri Florian Walter. Peste câteva luni, instanţa supremă anula rechizitoriul DNA.