Germania trece anul acesta printr-un caz complex de „aniversarită”, comentează istoricii. Spațiul public e inundat de articole, cărți și documentare care marchează centenarul hiperinflației din 1923 și se uită la cauzele și efectele prăbușirii de atunci a mărcii (moneda a ceea ce era, la momentul respectiv, tânăra Republică de la Weimar). Comemorarea a ajuns chiar și pe TikTok, unde e subiect de dezbatere în rândul tinerilor Gen Z.

O roabă cu 105 miliarde de mărci germane, în 1923. La un moment dat, această sumă ajungea pentru a cumpăra 3 kilograme de carneFoto: - / Universal images group / Profimedia

Hiperinflația din 1923, suprapusă în mentalul colectiv peste Marea Depresiune care l-a adus la putere pe Adolf Hitler un deceniu mai târziu, este una dintre cele mai importante răni istorice pe baza cărora s-a format așa-numita cultură a stabilității germane de azi. E vorba de disciplina fiscală devenită brand de țară pentru Germania și axată, printre altele, pe menținerea inflației în parametri cât mai mici.

De la vârful politicilor economice ale statului și până la buzunarul cetățeanului de rând, germanii sunt foarte sensibili la fluctuațiile monedei. Anul trecut, când inflația a ajuns, pentru prima oară după câteva decenii, la pragul de 10%, două treimi dintre ei spuneau că se tem de creșterea costurilor de trai, o pondere aproape identică celei din perioada crizei financiare din 2008.

CITIȚI CONTINUAREA PE PANORAMA.