Posibilitatea de a da în judecată Austria, dacă se împotriveşte din nou aderării României la Schengen, „trebuie foarte bine analizată", a afirmat, miercuri, preşedintele Klaus Iohannis, după ce premierul va da în judecată Austria la Curtea Europeană de Justiție pentru despăgubiri dacă își menține veto-ul.

Klaus Iohannis si Marcel CiolacuFoto: Inquam Photos / George Calin

• "Această abordare trebuie foarte bine analizată şi, dacă este posibilă o soluţionare pe această cale, atunci cu siguranţă vom şti care este această posibilitate", a declarat şeful statului, prezent la Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, pentru presa din România.

Reamintim că premierul Marcel Ciolacu a declarat într-un interviu pentru Der Standard că România va da în judecată Austria la Curtea Europeană de Justiție pentru despăgubiri dacă Viena își va menține veto-ul la Consiliul JAI din luna decembrie.

• 
  
• „Ceea ce nu pot nici eu accepta este declaraţia conform căreia veto-ul ar avea legătură cu campania electorală din Austria. Spania, în calitate de preşedinte al Consiliului UE, susţine aderarea României la spaţiul Schengen şi are grijă ca această temă să se afle din nou pe ordinea de zi – fie în octombrie, fie pe 4 sau 5 decembrie în cadrul Consiliului miniştrilor de interne ai UE. Toate celelalte state – în afara Austriei – susţin aderarea României. Nu este adevărat nici ce susţine Nehammer, anume că prin România are loc o migraţie foarte activă.
• De asemenea, am introdus, împreună cu Serbia, controale comune pentru a scoate din centrul discuţiilor acest subiect. Însă, în cazul în care cancelarul Nehammer va face din nou uz în mod nejustificat de dreptul la veto, va trebui ca, în calitate de prim ministru, să atac decizia Austriei la Curtea Europeană, pentru a cere despăgubiri pentru pierderile cauzate de neaderare”, spunea Ciolacu.

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a calificat intenția lui Ciolacu de a da în judecată Austria drept o „idee prematură”.

Predoiu susține că soluția ar fi „calea diplomatică” și că România „are atuuri şi şanse reale să facă progrese”, fără a avansa însă un termen.