Fizicienii au făcut o descoperire pe care nici ei nu o înțeleg ● Ce calculator ai nevoie pentru a te putea juca „Starfield” ● „Secretul murdar” al A.I. ● Adam Driver critică marile platforme de streaming● Buchiniștii se tem pentru existența lor ● „The Lord of the Rings: Return to Moria” a reconstituit limba gnomilor
Fizicienii au făcut o descoperire pe care nici ei nu o înțeleg
Folosind un set nou de instrumente puternice și creativitate pe partea experimentală, o echipă internațională de cercetători a reușit să detecteze în premieră oxigen-28, un izotop al oxigenului care are 12 neutroni suplimentari „îndesați” în nucleul său, iar constatările lor au sfidat toate așteptările. Pentru a înțelege mai bine de ce, să ne amintim întâi de puțină fizică din liceu:
Cea mai puternică dintre cele 4 forțe fundamentale ale universului, forța nucleară tare sau interacțiunea tare, este cea care ține laolaltă protonii și neutronii din interiorul nucleului unui atom, împiedicând dezintegrarea tuturor lucrurilor pe care le vedem în jurul nostru. Teoriile actuale afirmă că nucleele atomice cu un anumit număr de protoni și neutroni sunt inerent stabile.
Asta se datorează faptului că particulele respective umplu „straturile” nucleului și, odată ce un strat este ocupat de numărul potrivit de protoni și neutroni, devine incredibil de dificil ca ei să fie înlăturați. Iar aici avem numere „magice” de 2, 8, 20, 28, 50, 82 și 126 din aceste particule. Un nucleu care are un număr magic și de neutroni, și de protoni, este numit „dublu magic” și este mult mai stabil.
Cea mai abundentă formă de oxigen din univers, oxigen-16, este dublu magică datorită celor 8 protoni și 8 neutroni ai săi. Fizicienii au estimat de decenii că și oxigenul-28 va fi dublu magic datorită celor 8 protoni și 20 de neutroni pe care îl are. Doar că echipa de cercetători care a reușit să îl detecteze acum pentru prima dată a constatat că, dimpotrivă, acesta este foarte instabil.
Takashi Nakamura, unul dintre cercetătorii implicați în studiu, afirmă că, deși echipa nu a reușit să măsoare cu exactitate durata de viață a izotopului, el s-a dezintegrat aproape imediat după ce a fost detectat. „Am fost surprins. Personal am crezut că va fi dublu magic. Dar asta ne spune natura”, a declarat fizicianul pentru revista Nature, care a publicat rezultatele studiului.
Nature notează inclusiv că, dacă rezultatele studiului vor fi reproduse, ar putea fi nevoie de o regândire a teoriilor privind modul în care sunt structurate nucleele atomice. Un prim indiciu în acest sens a fost oferit de un alt studiu din 2009 care a arătat că nici oxigenul-24 nu se comportă conform previziunilor, deși în sens contrar: are legături mai puternice decât ar fi normal.
Ce se întâmplă, doctore? (FOTO: Stephen Chung / Alamy / Profimedia Images)
Ce calculator ai nevoie pentru a te putea juca „Starfield”
Să trecem la subiecte mai „light”, că poate mă înjură deja unii că le-am trezit amintiri neplăcute de la orele de fizică din liceu. Bethesda a anunțat săptămâna aceasta specificațiile pentru Starfield, RPG-ul său sci-fi care e, fără doar și poate, cel mai așteptat joc video al anului. Era și normal de altfel, ținând cont că el a fost lansat în early acces vineri și va fi disponibil normal din 6 septembrie.
Deci să ne minunăm, fără alte adăugiri: Specificații minime - sistem de operare Windows 10 versiunea 21H1 (10.0.19043); procesor AMD Ryzen 5 2600X, Intel Core i7-6800K; memorie de 16 GB RAM; placă grafică AMD Radeon RX 5700, NVIDIA GeForce 1070; și 125 de GB disponibili pe hard-drive, care e neapărat să fie de tip SSD.
La specificațiile recomandate avem așa: Windows 10/11 cu actualizările de rigoare; procesor AMD Ryzen 5 3600X, Intel i5-10600K; memorie grafică de 16 GB RAM; placă video AMD Radeon RX 6800 XT, NVIDIA GeForce RTX 2080 DirectX; și, evident, tot 125 de GB pentru a-l putea instala. O fi bine, o fi rău, îi las pe alții mai avizați să se pronunțe.
Cei de la TechRadar notează însă că lansarea Starfield a dat o lovitură de prestigiu Intel deoarece jocul pur și simplu nu s-ar deschide pe calculatoarele ce au plăci grafice „Arc”, pe care compania le-a scos anume pentru gameri. Asta deși în fundal el consumă memorie RAM ca și când ar rula normal. Pe de altă parte, cu riscul de a-i supăra pe unii, aș întreba ce gameri și-ar lua totuși o placă video Intel?
„Secretul murdar” al A.I.
Cei de la futurism.com ne-au informat săptămâna aceasta, citând o nouă investigație pe subiect publicată de The Washington Post, că inteligența artificială are un „secret murdar” despre care oamenii nu vorbesc suficient de mult. Mai exact, despre faptul că firmele din Silicon Valley ce dezvoltă A.I. se bazează pe forța de muncă ieftină de peste mări, adesea în condiții umilitoare.
De exemplu, milioane de oameni din Filipine sunt folosite pentru a „eticheta” manual imagini pentru a permite inteligenței artificiale să înțeleagă ce se întâmplă în ele. O altă sarcină pentru aceștia este să încerce să elucideze textele generate de roboți conversaționali precum ChatGPT pentru a se asigura că nu scriu prostii. Judecând după rezultate, nu fac o treabă foarte bună.
Însă o explicație posibilă pentru situație (deși deloc cea mai plauzibilă) ar putea ține de ceea ce arată jurnaliștii de la The Post: că marile companii din SUA plătesc muncitorii de peste mări cu niște sume pe oră pe care nu ar îndrăzni să le ofere nici celor mai slab calificați americani. Asta poate nici n-ar fi în sine o problemă atât de mare, dar altele sunt.
Probabil cea mai edificatoare e că muncitorii sunt recrutați cu ajutorul unor platforme online de „freelancing” pentru a nu le fi acordate niciun fel de protecții sub legislația muncii, conturile prin care prestează munca pentru o companie sau alta putând fi pur și simplu dezactivate dacă se plâng de condiții. În unele situații companiile amână cu lunile plătirea lor sau „uită” de tot să le vireze banii.
The Post dă exemplul uneii companii numite Scale AI, un startup din San Francisco, care, deși nu e nicidecum vreun gigant din domeniu, folosește cel puțin 10.000 de muncitori din Filipine, făcând recrutări și în India și Venezuela. Situația e descrisă de presa americană drept o „cursă către fund”, o „competiție” pentru a vedea în care țară sunt dispuși muncitorii să accepte condiții cât mai proaste.
Pe scurt, creșterile acelea spectaculoase înregistrate de bursa americană anul acesta grație entuziasmului legat de A.I. se bazează la firul ierbii pe munca unor oameni care trec neobservați, sunt prost plătiți sau ignorați cu totul. Sigur, presa de specialitate a mai scris despre acest lucru, deci nu sunt sigur în ce măsură el mai poate fi considerat un „secret”, cum e descris de cei de la futurism.com.
Să externalizezi munca spre țări sărace e și mai ușor când n-ai nevoie de o fabrică propriu-zisă (FOTO: Khunkorn Laowisit / Panthermedia / Profimedia)
Adam Driver critică marile platforme de streaming
Și apropo de oameni nemulțumiți de condițiile de muncă, Driver, unul dintre cele mai în vogă nume de la Hollywood, a profitat de deschiderea Festivalului Internațional de Film de la Veneția pentru a adresa niște cuvinte mai puțin plăcute platformelor de streaming în condițiile în care greva actorilor și scenariștilor de la Hollywood continuă fără ca o soluție să fie întrezărită deocamdată.
„Cum se face că o companie de distribuție mai mică precum Neo, precum STX International poate întruni cererile pe care le cere SAG (n.r. Ghilda Actorilor de Film), dar o companie mare ca Netflix și Amazon nu poate?”, a întrebat el retoric jurnaliștii prezenția la Veneția, unde Driver prezintă Ferrari, ultimul său film în care îl joacă pe legendarul producător auto Enzo Ferrari.
Driver nu e tocmai străin de Netflix, prezentând în trecut la Veneția două dintre filmele platformei de streaming, Marriage Story în 2019 șiWhite Noisechiar anul trecut, după cum amintește Reuters. Comentariile sale vin în contextul în care una dintre cele mai mari nemulțumiri pe care le au greviștii de la Hollywood ține tocmai de platformele de streaming, care nu le plătesc venituri reziduale.
Acestea sunt plăți pe care actorii și scenariștii le încasează din veniturile obținute de filme în cinematografe sau din redifuzarea serialelor lor la TV. Numeroși actori au povestit că aceste venituri i-au ținut în viață la începutul carierei. Platformele de streaming spun însă că nu datorează astfel de plăți fiindcă nu generează venituri în cinematografe sau din reclame (cel puțin până recent).
Marile platforme de streaming argumentează în esență că au un „business model” diferit de cel clasic de la Hollywood (FOTO: Shutterstock)
Buchiniștii se tem pentru existența lor
„Se spune că Sena este singurul râu din lume care curge printre două biblioteci”, scrie poetic jurnalistul și autorul britanic Ben Macintyre pentru The Times. Buchiniștii, vânzătorii de cărți vechi ale căror standuri verzi pitorești presară malul Senei, au rezistat vicisitudinilor timpului, rămânând aici și în vremurile turbulente ale Revoluției Franceze, și în timpul ocupației naziste, și în anii pandemiei COVID.
Însă acum primăria Parisului plănuiește să îi „dezrădăcineze” după ce a decis în urmă cu aproape doi ani ca festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice din 2024 să aibă loc pe malul Senei în loc de un stadion sau o altă arenă închisă. Planurile prevăd ca spectatorii să îi poată urmări de pe mal pe atleții care vor defila pe Sena în peste 160 de ambarcațiuni, un coșmar de securitate și pentru poliție.
Primăria dă asigurări că va acoperi toate costurile legate de mutarea temporară a standurilor de cărți și că va achita orice avarii suferite de acestea în timpul relocării lor. Însă pe măsură ce se apropie jocurile, buchiniștii contestă tot mai vocal planurile, amintind că nu au fost consultați în niciun fel în privința măsurii și susținând că ea ar putea avea consecințe neprevăzute, potrivit revistei Smithsonian.
„Ne vor oferi măcar înapoi aceleași locuri după Jocuri?”, a întrebat într-un interviu acordat CNN de la standul său buchinistul Guillaume Castro. Un alt anticar, Jean-François Medioni, exprimă îngrijorări asemănătoare: „Mi-e teamă că le vom primi (n.r. standurile) înapoi într-un an sau poate niciodată sau poate cu lucrurile altora în ele”.
„Parisul fără buchiniști este ca Veneția fără gondole”, a declarat și Jean-Pierre Mathias, care are un stand pe malul Senei de 4 decenii, pentru The New York Times. Buchiniștii afirmă că munca lor este o continuare a unei tradiții culturale bogate și că planurile primăriei le amenință modul de viață unic. A fi buchinist „nu este un job, este o filosofie de viață”, afirmă Jérôme Callais.
Acesta, președintele Asociației Culturale a Buchiniștilor, mai spune că meseria nu îți aduce deloc mulți bani: „O faci pentru aerul proaspăt, libertate, relația cu clienții obișnuiți, contactul cu străini compleți”. Oficialii parizieni afirmă că sunt deschiși să poarte discuții suplimentare cu buchiniștii, dar după vacanța de vară. Până atunci, rezistența culturală continuă.
Așteptând clienții înaintea Jocurilor Olimpice (FOTO: Pascal Sonnet / AFP / Profimedia Images)
„The Lord of the Rings: Return to Moria” a reconstituit limba gnomilor
Poate în parte pentru a onora opera lui Tolkien, poate în parte pentru a se diferenția de alte jocuri video inspirate de universul creat de acesta care au apărut recent pe piață, dezvoltatorii titlului de survival/crafting The Lord of the Rings: Return to Moria au făcut un lucru aș zice cu adevărat inedit: au recreat întreaga limbă secretă a gnomilor pentru a putea fi auzită în joc.
Deși de-a lungul anilor fanii operei lui Tolkien au depus eforturi pentru a dezvolta limba gnomă, numită „Khuzdul”, studioul Free Range Games a făcut un pas în plus, angajând un lingvist pentru a crea o gramatică cap-coadă pentru limbă. Lingvistul în cauză este David Salo, care în trecut a lucrat și cu producătorii trilogiilor de filme Stăpânul Inelelor și Hobbitul.
Salo a creat pentru acestea un vocabular prin care a extins limbile cunoscute din operele lui Tolkien (cu precădere sindarina, limba vorbită de elfi), fiind faimos faptul că Tolkien a inventat practic limbi noi pentru scrierile sale. În cadrul noii colaborări cu cei de la Free Range Games, Salo a creat un lexicon complet și o gramatică deplină pentru limba khuzdul.
Jon-Paul Dumont, regizorul jocului video, a declarat pentru IGN că la început totul a fost doar o „idee distractivă”, care a prins ulterior avânt. „Sunt oameni pe internet care și-au construit propriile versiuni ale limbii și ne-am gândit că poate le-am putea folosi pe acestea. Iar apoi ne-am dat seama că ele nu se bazează în mod autentic pe opera lui Tolkien precum ne doream noi”, a explicat el.
Jocul o să fie lansat pe 23 octombrie.
Hai să vedem și o știre pe scurt, că am avut iar multe săptămâna aceasta: lansarea Killers of the Flower Moon, filmul pentru care Martin Scorsese a strâns din nou o distribuție absolut stelară cu nume ca Leonardo DiCaprio, Robert De Niro, Lily Gladstone, Brendan Fraser, Jesse Plemons și alții, a fost amânată.
Din fericire, mutarea nu pare să aibă legătură cu greva de la Hollywood, amânarea fiind una de doar două săptămâni, de pe 6 octombrie pe 20 octombrie. Killers of the Flower Moon spune povestea reală a unor crime care au zguduit tribul Osage Nation după ce pe pământul său a fost descoperit petrol și a unui FBI aflat la început de drum.
La capitolul trailere noi doar unul mi-a atras în mod real atenția în ultimele zile, cel pentru Bodies, o nouă serie limitată de mister/crimă în care detectivi din perioade de timp diferite (1890, 1941, 2023 și 2053) descoperă același cadavru abandonat în cartierul East End al Londrei. Serialul cu 8 episoade va avea premiera pe Netflix tot în octombrie, în data de 19.
În caz că ești curios să citești și rubrica Nerd Alert de weekendul trecut, o poți găsi aici:
4
17
