Vapoarele de croazieră care coboară pe Dunăre, din Germania și Austria, nu mai ajung până la Tulcea, după ce dronele Rusiei au lovit porturile Reni și Izmail. Unii operatori de turism din Deltă spun că în 2023 au grad de ocupare cam la o treime față de alți ani. În timp ce unii dau vina pe războiul din apropiere, alții cred că scăderea puterii de cumpărare a românilor este cauza principală.
Vineri după-amiază, la începutul weekendului, proaspăt inaugurata faleză din Tulcea era goală. Bărcile erau trase la pontoane, cu barcagii adăpostiți la umbră de nădușeala de afară. Ofertele de curse și excursii în Delta Dunării erau însă cu zecile.
Din tot acest peisaj, obișnuit la început de august, lipsea, totuși, un element esențial. Unde au dispărut turiștii, români și străini, cu bagajele lor imense, bucuroși să se avânte pentru câteva zile într-una din cele mai cunoscute rezervații naturale din Europa?
Inexistența clienților făcea practic inutil și Centrul de informare turistică, de pe faleză, care era închis. Vineri, programul e până la ora 14, m-a lămurit funcționara de la primărie, când am sunat să întreb dacă pot obține ceva informații.
„Este de groază ce se întâmplă. Abia avem primul grup de 18 persoane după o lună și jumătate de așteptare. Anul trecut în iulie- august aveam măcar weekendurile pline, nu mai zic și în restul săptămânii”, mi-a explicat angajata unei companii ce organizează excursii de grup în Deltă, pe care am ales-o la întâmplare după numerele de telefon afișate pe faleză.
Femeia spune că prețurile excursiilor nu au crescut față de anii trecuți, deci nu poate da vina pe bani. Ea este însă convinsă că totul pleacă de la faptul că „la tv se spune că se bombardează pe Dunăre”.
Este greu și să faci și să nu faci legătura între turismul din Delta Dunării și bombardamentele rusești de zilele trecute asupra porturilor ucrainene Reni și Izmail.
De exemplu, între Izmail și Tulcea nu sunt mai mult de 20 de kilometri în linie dreaptă, iar localnicii din Ceatalchioi, satul românesc dintre cele două orașe, spun că ar fi văzut chiar dronele, iar una s-ar fi prăbușit în apropiere, fapt infirmat însă de MApN.
Adevărul este însă că, după bombardamentul de acum trei zile cu dronele iraniene Shahed 136, fumul de la explozii s-a putut observa din Tulcea, chiar și din Gorgova, pe canalul Sulina, după cum mi-a povestit antreprenorul Ciprian Safca, care are o firmă cu șase nave ce organizează excursii în Delta Dunării.
Întreprinzătorul, care lucrează în domeniu din 2008, recunoaște că în acest an afacerea sa este cam la o treime față de „un an normal” (2018-2019), judecând după numărul de rezervări, consumul de combustibil și așa mai departe.
„Motivele sunt probabil mai multe, plecând de la zvonurile despre holeră (n.r.- care vine din Ucraina după distrugerea barajului Nova Kahovka), la războiul din apropiere, până la incertitudinea acestor vremuri și creșterea prețurilor”, spune Safca.
El precizează totuși că, în ceea ce-l privește, nu a modificat prețurile față de anii trecuți. O excursie cu barca de o zi la Mila 23 costă 175 de lei de persoană, la fel ca acum 15 ani, spune tulceanul. „Poate românii și străinii preferă acum locuri mai sigure pentru vacanță, cine știe”, mai zice antreprenorul.
Dronele iraniene au gonit vasele de croazieră din Tulcea
Faleza din Tulcea, pontonul Karpaten. FOTO: Gabriel Bejan/ HotNews.ro
Dacă Ciprian Safca nu poate face o legătură directă între război și scăderea turismului în Deltă, lucrurile sunt mult mai clare pentru compania de turism Karpaten, care are un ponton pe faleza din Tulcea, chiar în dreptul hotelului Delta.
Operatorul de turism se ocupă și de croaziere fluviale pe Dunăre cu turiști veniți din Germania, Austria și alte țări occidentale. Din 24 iulie, în ziua atacului de la Reni, navele care plecau din Viena sau Passau nu mai ajung până la Tulcea, de unde turiștii străini erau plimbați pe canalele din Deltă pentru aproximativ 4 ore.
„Au spus clar că nu mai vor să vină cu vapoarele până la Tulcea. Se opresc la Brăila sau Fetești, iar noi mergem apoi să-i luăm cu autocarele până la Tulcea, îi plimbăm cu bărcile pe canale și-i ducem înapoi tot cu autocarele”, îmi confirmă reprezentantul Karpaten, Cătălin Buciu.
Practic, era vorba de aproximativ 50 de curse pe lună care veneau la Tulcea, între 1 aprilie și 31 octombrie, adică în jur de 4-5 mii de turiști, îmi explică reprezentantul Karpaten.
Tot pe război este înclinat să dea vina și Marian Burungiu, patronul unei firme cu șapte ambarcațiuni, care se ocupă cu transportul pe apă și excursii în Delta Dunării.
Antreprenorul, care are o capacitate de transport de 250 de oameni pe zi, spune că estimează că acest august va avea o reducere cu 35 % a numărului de clienți față de anul trecut. Pe ce se bazează?
„Anul trecut, la data asta, rezervările erau blocate cu o săptămână înainte, acum sunt locuri libere, atât la excursii, cât și la transportul în Deltă”, explică Burungiu.
De ce stau lucrurile așa?
„Știrile alarmiste sunt de vină: mai exact felul cum se scriu știrile despre război, gen „războiul se vede din Deltă”, „minele plutesc pe Dunăre”. Am avut clienți care au zis că preferă să meargă în Grecia că acolo e mai sigur”, este de părere transportatorul.
Pentru unii cauza este scăderea puterii de cumpărare a românilor
Plaja din Sfântu Gheorghe. FOTO: Gabriel Bejan/ HotNews.ro
Când vorbim despre turismul din Deltă în această perioadă prețurile nu pot fi ocolite. Indiferent de câți bani ai buzunar, nu poți să nu te miri totuși pentru că, de exemplu, o saramură de șalău, scos din baltă (că tot s-a lăudat Administrația Biosferei Rezervației Delta Dunării că a făcut repopulare cu această specie) costă 65 de lei, o porție de 200 grame.
De asemenea, trebuie luat în calcul și faptul că transportul cu barca rapidă de la Tulcea la Sulina costă 80 de lei de persoană.
„Pentru o familie cu copii reprezintă și transportul o cheltuială substanțială”, crede Iulia Pascale, administrator la Visitor Center Sulina.
Ea spune că în luna iulie gradul de ocupare la Sulina a fost cam de 30%, față de alți ani în care s-a ridicat la 80-90 %.
„Încercăm să exploatăm și extrasezonul pentru a compensa pierderile”, explică Iulia Pascale, care este de părere că nu atât știrile despre război au afectat negativ turismul la Sulina, cât scăderea puterii de cumpărare a românilor.
În ceea ce privește turiștii străini, Iulia Pascale spune că aceștia sunt, de regulă, puțini, călătoresc mai mult singuri și le place natura, deci nu cheltuiesc foarte mulți bani în Sulina. Antreprenoarea a mai precizat că prețurile la cazare din Sulina nu au crescut față de anii trecuți.
Scăderea numărului de turiști din acest sezon a fost remarcată și de primarul din Sfântu Gheorghe, Valentin Sidorencu. Deși nu se hazardează să vorbească despre cifre absolute sau procente, primarul spune că „scăderea e vizibilă cu ochiul liber, încă din luna iunie”.
„Și nu doar în Sfântu Gheorghe, ci și în Murighiol sau Mahmudia, din ce am vorbit cu colegii de acolo”. Valentin Sidorencu nu știe neapărat care ar fi cauzele, dar presupune că ar fi vorba despre prețurile mai mari în Deltă decât în alte locuri și despre faptul că oamenii sunt mai atenți cu bugetul lor.
Ce fac proprietarii de pensiuni în aceste condiții?
„Nu am auzit să fi închis cineva, dar oamenii își recalibrează serviciile în funcție de cerere”, mai spune primarul.
8
37
