Curtea de Apel din Napoli (Italia) a dispus joi predarea în România a fostului ministru Darius Vâlcov, condamnat în țară la o pedeapsă definitivă de 6 ani de închisoare cu executare. Decizia instanței italiene nu este însă definitivă și poate fi atacată cu recurs.
Informația a fost confirmată de ministrul Justiției, Alina Gorghiu, într-un comunicat remis presei.
- „Doresc să vă informez că, astăzi, Curtea de Apel din Napoli a DISPUS PREDAREA lui Vâlcov Darius Bogdan, autorităților competente ale României, în executarea mandatului european de arestare emis la 3.5.2023 de către Tribunalul București în dosarul penal referința nr. 2018/2015, pentru executarea pedepsei de 6 ani închisoare aplicată acestuia prin sentința nr. 74 din 8.2.2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție a României, devenită executivă în urma deciziei penale a aceleiași Înalte Curți nr. 38/02.05.2023, pentru infracțiunile de trafic de influență și spălare de bani săvârșite în România în perioada 2009-2013”.
- „Hotărârea nu este definitivă. Poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile, la Curtea de Casație a Italiei” - se precizează în comunicat.
Informația a fost difuzată inițial în această seară de Europa Liberă, citând surse judiciare. Potrivit publicației, decizia judecătorilor italieni vine după ce, în luna mai, la trei săptămâni de la condamnarea din România, Darius Vâlcov s-a predat autorităților de la Napoli, pe numele său fiind emis un mandat internațional de arestare.
Autoritățile române aveau informații că fostul oficial român ar fi în zona Milano, unde avea deschisă o afacere, dar a ales sudul Italiei pentru a se preda, notează Europa Liberă. Darius Vâlcov s-ar fi predat în Portici - un oraș din regiunea Campania, provincia Napoli, potrivit presei italiane. Fostul demnitar ar fi contactat poliția, după care s-ar fi prezentat la secție.
Ministerul Justiției detaliază:
- „Vâlcov s-a predat autorităților italiene în 23 mai 2023, în Napoli. Conform legislației italiene, având în vedere locul predării, a fost atrasă competența Curții de Apel Napoli. Instanța de executare italiană nu a dispus arestarea provizorie în vederea predării, fiind lăsat în libertate, sub supraveghere.
- În cauză au fost invocate două argumente: legăturile persoanei solicitate cu statul italian, care ar fi justificat recunoașterea pedepsei și punerea sa în executare în Italia și condițiile de detenție din România, considerate necorespunzătoare. În dovedire, apărătorii persoanei solicitate au depus o serie de înscrisuri și rapoarte.
- Autoritățile române (instanța de executare, Administrația Națională a Penitenciarelor, magistratul român de legătură) au depus documente în dovedirea prezenței în România a lui Vâlcov (nefiind îndeplinită condiția șederii neîntrerupte în Italia în ultimii 5 ani) și informații detaliate privind condițiile de detenție. La termenele de judecată din 6 iulie, respectiv 20 iulie, a participat și doamna Laura Ceh, magistratul român de legătură în Italia”.
În apărarea sa, Vâlcov s-a folosit de mai multe documente întocmite de avocați și interpelări ale politicienilor privind situația din penitenciarele din România, mai scrie Europa Liberă.
Și fostul lider PSD Liviu Dragnea a trimis o scrisoare judecătorilor italieni în care arată că l-a angajat pe Vâlcov la cabinetul său pentru că cel din urmă nu mai avea mijloace de subzistență după ancheta DNA.
Ce spune ministrul Alina Gorghiu despre fugarii români din Italia:
- „Legat de situația persoanelor condamnate penal care se sustrag executării pedepsei în România, în calitate de ministru al Justiției fac câteva precizări:
- Este cunoscut că sunt foarte puține persoane condamnate în România care folosesc jurisdicții străine și prevederi din legislația altor state, pentru a nu executa pedeapsa în România.
- Este importantă consolidarea cooperării judiciare. România nu este un caz singular. Și alte state din UE se confruntă cu situații similare.
- Vă asigur că suntem activi, implicați în soluționarea acestei probleme.
- Procedura de emitere și executare a mandatului european de arestare este una exclusiv judiciară, atribuțiile în acest domeniu fiind ale instanțelor de judecată.
- Atribuțiile Ministerului Justiției se referă doar la facilitarea comunicării, asistării și sprijinirii autorităților judiciare române și străine la emiterea și executarea MEA (mandatului european de arestare)” - susține ministrul justiției Alina Gorghiu în comunicat.
Citește și: Cum arată „familia” fugarilor celebri ai României care și-au găsit refugiul în Italia
Darius Vâlcov, condamnat definitiv la 6 ani de închisoare
În data de 2 mai 2023, Darius Vâlcov a fost condamnat definitiv de către instanța supremă la șase ani de închisoare într-un dosar în care a fost trimis în judecată în mai 2015 și în care fusese condamnat în prima instanță la opt ani de închisoare.
În acest dosar, Darius Vâlcov fusese condamnat, în februarie 2018, la opt ani de închisoare cu executare de către un complet de 3 judecători de la instanța supremă. Procesul a fost suspendat timp de aproape doi ani și jumătate.
Vâlcov a fost trimis în judecată în 2015 în acest dosar. La perchezițiile făcute procurorii au găsit o adevărată comoară - peste 1,3 milioane de lei lei, 90.000 de euro, trei lingouri de aur, în greutate de trei kilograme, şi trei tablouri inscripţionate Renoir, Jean Cocteau şi, respectiv, Aurel Acasandrei.
În total, la percheziții au fost găsite 172 de tablouri, achiziţionate de Vâlcov prin interpuşi, unele dintre ele fiind ascunse în pereţii falşi ai unor imobile aparţinând fostului ministru.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis desființarea, în parte, a deciziei din prima instanță și descontopierea pedepsei de 8 ani de închisoare în pedepse componente: 3 ani închisoare, pentru trafic de influență, 5 ani închisoare pentru spălarea banilor.
„(...) Contopește pedepsele stabilite prin prezenta decizie şi aplică inculpatului Vâlcov Darius Bogdan pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare la care adaugă un spor de 1 an închisoare, reprezentând o treime din totalul celeilalte pedepse de 3 ani închisoare, acesta urmând să execute, în final, pedeapsa de 6 ani închisoare”.
Pentru infracţiunea de efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia faptele s-au prescris.
Magistrații au menţinut decizia de confiscare de la Vâlcov a sumei de 6,2 milioane lei.
Minel Prina, fost primar al municipiului Slatina, a fost condamnat la 4 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, iar Lucian Petruţ Şuşală, fost şofer al lui Darius Vâlcov, la 2 ani cu suspendare, cu un termen de supraveghere de 5 ani. Petre Bogdan Timofte a fost condamnat la 3 ani cu executare, iar Constantin Tomescu a primit 3 ani şi 6 luni cu executare.
Ce acuzații i-a adus DNA lui Vâlcov în acest dosar
În acest dosar, Darius Vâlcov a fost trimis în judecată pentru trafic de influență, spălare de bani, efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale, în formă continuată.
Alături de Vâlcov au fost judecați Lucian Petrut Șușală (fost șofer al lui Darius Vâlcov), Minel Prina, fost primar al municipiului Slatina, Petre Bogdan Timofte și Constantin Tomescu.
Potrivit DNA, în cursul anului 2009 omul de afaceri Theodor Berna, administratorul companiei Tehnologica Radion, l-a contactat pe Darius Vâlcov, la acea dată primar al municipiului Slatina, căruia i-a propus ca, în schimbul oferirii sprijinului în influențarea factorilor de decizie din cadrul autorității contractante (SC Compania de Apa Olt SA), în vederea câștigării unor licitații de lucrări pentru obiective situate în Slatina, Scornicesti, Piatra Olt și Drăgănești, să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate, conform contractelor de execuție a respectivelor lucrări. Propunerea a fost făcută în contextul în care, în noiembrie 2008, fusese aprobat la nivel guvernamental proiectul "Extinderea și reabilitarea sistemelor de apa și apa uzată în județul Olt", al cărui beneficiar final este SC Compania de Apa Olt SA, operator regional, finanțarea fiind asigurată, majoritar, din fonduri europene nerambursabile.
În cadrul acestui proiect au fost încheiate trei contracte, respectiv "Reabilitarea și extinderea rețelei de apa și canalizare în orașele Scornicesti și Potcoava", "Reabilitarea și extinderea rețelei de apa și canalizare în municipiul Slatina" și "Reabilitarea și extinderea rețelei de apa și canalizare în orașele Drăgănești-Olt și Piatra-Olt".
Cu ocazia derulării procedurilor de licitație referitoare la atribuirea celor trei contracte, la îndemnul lui Darius Vâlcov membrii comisiei au eliminat abuziv din caietul de sarcini a unor condiții de eligibilitate în scopul favorizării firmei Tehnologica Radion. În consecință, Tehnologica Radion a câștigat licitațiile organizate în cadrul proiectului "Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa și apa uzată în județul Olt", fiind semnate contracte cu Compania de Apă Olt, pentru mai multe lucrări, de 78.201.552 lei.
Conform DNA, Theodor Berna și Darius Vâlcov au stabilit de comun acord ca sumele de bani să-i fie remise acestuia din urmă, în numerar, în lei și numai la sediul firmei.
Astfel, în baza acestei înțelegeri, în perioada ianuarie-martie 2011, Darius Vâlcov s-a prezentat periodic la sediul firmei Tehnologica Radion, unde a primit suma totală de 1.200.000 lei (în 3 tranșe a câte 400.000 lei fiecare), banii fiindu-i dați ori de câte ori contractantul Compania De Apa Olt făcea plăți în contul societății. De asemenea, în perioada aprilie-decembrie 2011, Darius Vâlcov a primit de la Theodor Berna, prin intermediul lui Minel Prina, suma totală de 2.500.000 lei (în 5 tranșe a câte 500.000 lei). În plus, în perioada 2012-2013, Darius Vâlcov a primit de la omul de afaceri, prin intermediul mai multor firme, suma de 3.080.000 lei, spuneau procurorii DNA.
- „În scopul disimulării provenienţei ilegale a banilor, Darius Vâlcov a derulat, cu ajutorul celorlalţi inculpaţi, un mecanism financiar fictiv între Tehnologica Radion şi o altă firmă, prin încheierea a trei contracte fictive de furnizare de bunuri/servicii, fără ca această societate să presteze vreun serviciu în virtutea contractelor special încheiate în acest sens.
- De aici, transferul sumelor de bani a fost realizat cu sprijinul şi prin intermediul inculpaţilor Lucian Şuşală, Petre Timofte şi Constantin Tomescu şi a altor oameni de afaceri, persoane de încredere din anturajul primarului şi viceprimarului municipiului Slatina, administratori ai unor societăţi comerciale, care au creat un circuit de documente financiar-contabile fictive, pentru a disimula provenienţa şi destinaţia reală a sumelor de bani. Contractele încheiate între aceste firme, precum şi facturile emise în baza acestor contracte erau fictive, atestând împrejurări care nu corespund realităţii”, mai arătau procurorii.
Conform DNA, acest mecanism a avut drept rol, pe lângă disimularea sumei de 3.080.000 lei, şi transferul bunurilor provenite din săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, sub forma unor opere de artă şi sub forma unor servicii, amenajări şi bunuri, în beneficiul unui hotel din municipiul Slatina pe care Vâlcov îl deţinea şi controla prin interpuşi.
În acest dosar procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra a trei lingouri din aur, în valoare de 465.355 lei, 172 opere de artă, în valoare de 2.558.658 lei, 63.010 lire sterline, 290.334 euro şi 73.077 dolari. De asemenea, s-a instituit sechestrul asigurător prin poprirea sumelor de 90.000 dolari, 1.322.950 lei şi 600.000 lei. Toate aceste bunuri şi sume de bani au ajuns în posesia lui Darius Vâlcov, cu excepţia sumei de 600.000 lei, care a rămas în contul unei societăţi comerciale.
Darius Vâlcov a scăpat de două dosare de corupție
La jumătatea lunii martie, Darius Vâlcov a scăpat de unul dintre dosarele de corupție, după ce Curtea de Apel Craiova a decis încetarea procesului în care în 2020 fusese condamnat în primă instanță la șase ani și jumătate de închisoare. Decizia este definitivă, fiind pronunțată în urma hotărârii Curții Constituționale privind prescrierea faptelor.
În acest dosar, Darius Vâlcov a fost trimis în judecată în 2015 de procurorii Parchetului Tribunalului Olt pentru instigare la dare şi luare de mită. Acesta a fost acuzat că, în perioada noiembrie-decembrie 2012, în calitate de primar, i-a pretins unui om de afaceri - denunţător în cauză - aproximativ 10% din sumele încasate de o societate de la Primăria Slatina, în baza unui contract semnat anterior, iar în perioada 21 ianuarie - 13 iunie 2013 a primit, în mai multe tranşe, de la respectiva firmă, printr-o altă intermediară, peste 2,1 milioane lei.
Banii au fost pretinşi pentru ca denunţătorul să nu întâmpine probleme în derularea contractului şi să primească banii la timp pentru lucrările efectuate, spuneau procurorii. Este vorba de contracte pentru reabilitarea centrului istoric al municipiului Slatina şi pentru studii de fezabilitate, proiecte tehnice şi lucrări la izolarea termică a unor blocuri.
De asemenea, în noiembrie 2021, Curtea de Apel Craiova l-a achitat într-un dosar în care era acuzat de instigare la dare şi luare de mită.
0
10
