​Cei care-și dau întâlnire „la coada calului" de la Universitate poate nu au habar că exact pe locul unde se află acum statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul a existat Biserica Sf Sava. Lăcașul de cult a fost construit, într-o primă fază, de Pârcălabul Andronache, la sfârșitul secolului al XVI-lea, și a fost refăcut de Constantin Brâncoveanu Voievod în anul 1713.

Pivnițele și conductele Bisericii Sf Sava împânzeau Piața Universității de aziFoto: MMB

Biserica a fost demolată ca să facă loc Palatului Universității și statuilor din Piață.

Cum arăta Piața Universității pe vremea când acolo era biserică, cimitir, Școală Domnească, bibliotecă, grajduri, prăvălii, toate înconjurate cu ziduri de piatră.

În anul 1972, la sfârșitul lunii mai, pe Bulevardul Elisabeta din București, Întreprinderea Teleconstructia Sector 1 a executat o serie de lucrări care constau în săparea unui șanț lat de 1 metru, în trotuarul sudic, opus fațadei Palatului Universității, în segmentul rezervat statuii lui Mihai Viteazul.

Era pentru prima dată când cineva deranja trecutul vetrei orașului din Mahalaua Sf Sava. Rezultatele au fost uimitoare: pe sub Piața Universității exista o vastă rețea de conducte care alimenta Mănastirea Sf Sava și un cimitir.

Pivnițele și conductele Bisericii Sf Sava împânzeau Piața Universității de azi

Lucrările sunt descrise de arheologul dr. Panait I. Panait în raportul „Consemnări arheologice privind Piața Universității din București”. Șantierul mergea greu, muncitorii au tot săpat, au săpat până când au dat de un zid de cărămidă bine arsă. „Șanțul s-a dovedit a fi un adevărat ax al celor două biserici care s-au succedat la Sf Sava, identificate cert în teren. Fundațiile lor au fost descoperite la 7 metri de soclul Voievodului Unificator, Mihai Viteazul, Biserica I (construită în secolele XVI-XVII), și Biserica II (1709-1870)”, dr. Panait I. Panait.

Scheletele din Piața Universității țineau în mâna dreaptă câte o monedă

Ce au descoperit arheologii în anul 1972 când au decopertat terenul? 12 înhumați, dintre care unii țineau în mâna dreaptă monede de secol al XVI-lea oxidate, și un craniu care avea alături o cărămidă pe care era zgâriat numele „Anania”, semn că scheletul aparținea unui călugăr.

„ Punct major în topografia orașului marcând locul de joncțiune între două mari Bulevarde orientate în direcția N-S și E-V, Piața Universității găzduiește în vatra orașului medieval rare vestigii ale mănăstirii Sf Sava și în cadrul acesteia, Academia Domnească Sf Sava (….) Lucrarea lui Constantin Brâncoveanu din anul 1713 avea case pentru școală, o poartă de piatră, grajduri, șură, zid de protecție, case patriarchicești și egumenești, chilii, cimitir, dotări gospodărești, o bibliotecă ce avea 10000 de cărți, muzeu tipografic, prăvălii și un zid de incintă cu pereți de piatră”, Dr. Panait I. Panait, „Consemnări arheologice privind Piața Universității din București”.

Descoperă, pe B365.ro, care este misterul scheletelor de la Universitate.