Pe 21 mai românii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinţii Împărați Constantin şi Elena, datorită cărora creştinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise şi duminica a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman, perioada în care au domnit fiind cunoscută ca "Epoca de Aur". Cu această ocazie, aproape 2 milioane de români serbează și ziua onomastică, ocazie cu care i-am cerut lui ChatGPT, cel mai faimos robot de inteligență artificială, să ne sugereze câteva exemple de urări, felicitări și „La mulți ani!” pentru cei ce-și serbează ziua numelui :)

Sfinții Constantin și ElenaFoto: Agerpres

Urări și mesaje de „La mulți ani” de Sfinții Constantin și Elena sugerate de Chat GPT

Iată câteva sugestii de mesaje de "La mulți ani" pentru cei care își sărbătoresc ziua onomastică în onoarea Sfinților Constantin și Elena:

  • "La mulți ani de Sfinții Constantin și Elena! Să aveți o zi binecuvântată, plină de lumină, dragoste și armonie. Fie ca această zi să vă aducă bucurie și să vă umple sufletele de pace și fericire. Sărbători fericite!"
  • "Cu ocazia Sfinților Constantin și Elena, vă doresc să fiți înconjurați de iubire și căldură. Să aveți parte de sănătate, succes și împliniri în fiecare zi a vieții voastre. La mulți ani și sărbători frumoase!"
  • "La mulți ani de Sfinții Constantin și Elena! Sărbătoarea voastră să fie plină de bucurii și momente speciale alături de cei dragi. Să aveți parte de noroc, prosperitate și împlinire în tot ce vă propuneți. Sărbători fericite!"
  • "Cu prilejul zilei de Sfinții Constantin și Elena, vă trimit cele mai sincere urări de bine. Să fiți înconjurați de oameni dragi și să vă bucurați de fiecare clipă. Să aveți parte de sănătate, liniște și iubire în viața voastră. La mulți ani!"
  • "La mulți ani de Sfinții Constantin și Elena! Să vă călăuzească pașii pe drumul fericirii și să vă ofere putere și încredere în visurile voastre. Să aveți parte de succes în toate activitățile voastre și sărbători minunate alături de cei dragi!"

Mesaje de „la mulți ani” și urări pentru cei ce poartă numele de Constantin

  • "La mulți ani, dragă Constantin! Îți doresc un an plin de realizări, inspirație și succes în tot ceea ce îți propui. Fie ca fiecare zi să-ți aducă bucurii și să te umple de satisfacție. Să ai parte de sănătate și fericire în viața ta. Sărbători fericite!"
  • "Cu ocazia zilei tale de naștere, Constantin, îți trimit cele mai calde urări de bine. Să ai parte de împliniri, noroc și sănătate în tot ceea ce faci. Fie ca noul an de viață să-ți aducă numai bucurii și să îți împlinească toate visurile. La mulți ani!"

Mesaje și urări pentru cele ce poartă numele Elena

  • "La mulți ani, dragă Elena! Sărbătorindu-ți ziua de naștere, îți doresc să fii înconjurată de iubire și fericire. Fie ca viața ta să fie plină de reușite, sănătate și împliniri. Să ai parte de momente speciale și de bucurii nenumărate. Sărbători fericite!"
  • "Cu ocazia zilei tale de naștere, Elena, îți doresc un an plin de lumină și iubire. Să ai parte de zile senine, de realizări frumoase și de momente speciale alături de cei dragi. Sărbători fericite și un călduros La mulți ani!"

Urări și mesaje de "La mulți ani" de la Chat GPT pentru persoanele dragi care-și sărbătoresc ziua de naștere sau ziua numelui:

  • "La mulți ani, dragă [nume]! Îți doresc un an plin de bucurii, reușite și sănătate. Fie ca fiecare zi să îți aducă motive să zâmbești și să te umple de fericire. Să ai parte de o zi minunată și de un viitor strălucit!"
  • "Cu ocazia zilei tale de naștere, [nume], îți transmit cele mai călduroase urări de bine. Sărbătorește cu dragoste și veselie, alături de cei dragi. Fie ca noul an de viață să îți aducă împliniri și să te găsești mereu în mijlocul fericirii. La mulți ani!"
  • "La mulți ani de ziua ta specială, [nume]! Îți doresc să strălucești în fiecare aspect al vieții tale. Să ai parte de succes în carieră, de iubire în relații și de fericire în suflet. Să ai un an minunat, plin de aventuri și realizări remarcabile!"
  • "Cu dragoste și bucurie, îți urez un sincer La mulți ani, [nume]! Fie ca această zi să fie doar începutul unei călătorii minunate, în care să îți împlinești toate visurile. Să ai parte de sănătate, noroc și zâmbete sincere. Sărbători fericite!"
  • "La mulți ani, [nume]! Îți trimit cele mai calde urări de bine cu ocazia zilei tale de naștere. Să ai parte de o zi memorabilă, înconjurat de oameni dragi și de momente frumoase. Fie ca noul an să îți aducă numai împliniri și bucurii neîncetate!"
  • "Cu ocazia zilei tale onomastice, îți urez o sărbătoare minunată, plină de bucurie și iubire. Fie ca Sfântul [nume] să te ocrotească mereu și să îți aducă sănătate, fericire și împliniri în viață. La mulți ani!"
  • "La mulți ani de ziua ta onomastică, [nume]! Sărbătorește în stil mare și să te bucuri de fiecare moment al acestei zile speciale. Îți doresc ca Sfântul [nume] să îți aducă noroc, succes și multe motive de zâmbet în viață!"
  • "Cu prilejul zilei tale onomastice, îți trimit cele mai sincere urări de bine. Fie ca această zi să fie începutul unui an plin de împliniri și bucurii. Sfântul [nume] să vegheze mereu asupra ta și să îți aducă numai binecuvântări. La mulți ani!"
  • "La mulți ani de ziua ta onomastică, [nume]! Sărbătorește cu entuziasm și să fii înconjurat de cei dragi. Fie ca Sfântul [nume] să îți lumineze calea și să îți umple viața cu dragoste, sănătate și succes în tot ceea ce faci."
  • "Cu dragoste și respect, îți urez un sincer La mulți ani de ziua ta onomastică, [nume]! Să ai parte de o sărbătoare minunată și de un an plin de realizări. Sfântul [nume] să te ocrotească mereu și să îți aducă fericire și împlinire în viață!"

Ce sărbătoresc creștinii ortodocși de Sfinții Constantin și Elena

Credincioșii ortodocși îi serbează în fiecare an pe 21 mai pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, datorită cărora creştinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise şi duminica a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman, perioada în care au domnit fiind cunoscută ca "Epoca de Aur".

Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus (27 februarie 272 - 22 mai 337), cunoscut ca Sfântul Constantin cel Mare, a fost împărat roman, proclamat Augustus de către trupele sale în data de 25 iulie 306. Istoricii bisericeşti Eusebiu de Cezareea şi Lactanţiu afirmă că înaintea luptei de la Pons Milvius (Podul Vulturului), din 28 octombrie 312, contra lui Maxenţiu, Constantin a văzut pe cer, ziua, o cruce luminoasă, deasupra soarelui, cu inscripţia "prin acest semn vei învinge". Noaptea, în vis, i s-a arătat Mântuitorul, cerându-i să pună pe steagurile armatei sale crucea creştină, ca semn protector în lupte.

Constantin a câştigat bătălia, iar dovadă a credinţei sale în ajutorul divin este inscripţia de pe Arcul lui Constantin din Roma, păstrată până astăzi, prin care el mărturiseşte că a câştigat lupta "prin inspiraţie divină". În ianuarie 313, împăratul Constantin cel Mare emite Edictul de la Milan, prin care creştinismul devine "religie permisă", alături de altele din imperiu. El ia totodată măsuri în favoarea Bisericii creştine, înlătură din legile penale pedepsele contrare creştinismului, îmbunătăţeşte tratamentul în închisori, uşurează eliberarea sclavilor acordând episcopilor şi preoţilor dreptul de a-i declara liberi în biserici. Protejează prin lege pe săraci, orfani şi văduve, modifică legislaţia privind căsătoria, îngreunează divorţul şi pedepseşte adulterul. De asemenea, el a atribuit Bisericii creştine casele imperiale de judecată (basilikos oikia), care vor purta în continuare numele de bazilici.

Constantin si Elena / Foto: basilica.ro

Încă din anul 317, a început să bată monedă cu monograme creştine. Împăratul Constantin cel Mare a declarat, în 321, duminica, sărbătoarea săptămânală a creştinilor, drept zi de odihnă în imperiu, zi în care şi soldaţii asistau la slujbă. Împăratul şi familia sa au sprijinit repararea bisericilor, dar au ajutat şi la construirea altora mai mari şi mai frumoase la Ierusalim, Roma, Antiohia, Nicomidia, Tyr etc. Totodată, împăratul Constantin cel Mare a construit o nouă capitală - inaugurată la 11 mai 330 -, transformând oraşul Bizantium în oraşul Constantinopol, care timp de o mie de ani va fi capitala creştină a Imperiului Roman. Aici a construit numeroase lăcaşuri de cult printre care Biserica Sfinţiilor Apostoli. Din dorinţa de a ajuta Biserica, a convocat Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, împotriva ereziei lui Arie. Sub influenţa Sfântului Atanasie cel Mare, Sinodul a proclamat învăţătura ortodoxă despre dumnezeirea Fiului care este "Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin care toate s-au făcut" (Simbolul credinţei sau Crezul). Sfântul Constantin cel Mare a murit în Duminica Rusaliilor, la 22 mai 337, şi a fost înmormântat în Biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol, ctitoria sa.

Sfânta Împărăteasă Elena Originară, probabil, din Drepanum (numit după aceea Helenopolis), din Golful Nicomidia, se presupune că era fiica unui hangiu. O legendă ulterioară, menţionată de Geoffrey of Monmouth, spune că era fiica regelui Coel, care a căsătorit-o cu Constantius Chlorus I pentru a evita războaiele dintre britanici şi Roma. Constantius Chlorus a divorţat de ea, în jurul anului 292, pentru a se căsători cu fiica vitregă a lui Maximian, Teodora. Constantin, fiul Elenei, a devenit apoi împărat al Imperiului Roman şi, ca urmare a ascensiunii acestuia, ea a devenit o prezenţă importantă la curtea imperială.

Potrivit istoricului Eusebiu, Sfânta Elena a primit botezul în anul 313. Sfânta împărăteasă a fost o creştină foarte evlavioasă sprijinind ridicarea a numeroase lăcaşuri de cult, printre care Biserica Învierii Domnului zidită lângă Sfântul Mormânt, biserica din Ghetsimani, precum şi alte 18 lăcaşuri de cult. De asemenea, Sfânta Elena a mers la Ierusalim, unde a găsit crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos. Sfânta Cruce a fost mai apoi înălţată solemn în văzul poporului creştin de episcopul cetăţii Ierusalimului, Macarie I, la 14 septembrie 326. Sfânta Împărăteasă a murit la Roma, în anul 327.

În ziua de 21 mai, în calendarul popular este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constandinu Puilor sau Constantin Graur. Se crede că în această zi, păsările îşi învaţă puii să zboare. În această zi, era interzis să se muncească iar, prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări. Ziua de Constandinu Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul. În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă. Este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului. Se măsoară şi se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia. Pentru apărarea de forţele malefice, ţăranii stăteau în jurul unui foc. Prin fumul de la acest foc erau trecute şi oile, ca să fie ferite de rele, pe timpul cât vor sta singure, la stână.