Comisia pentru cetățenie a propus între 1 ianuarie 2022 și 12 mai 2023 respingerea a 778 cereri de redobândire a cetățeniei române depuse de cetățeni ruși. În aceeași perioadă au fost aprobate doar 7% din numărul total de cereri depuse de cetățenii ruși în perioada 2016-2021, susține Autoritatea Națională pentru Cetățenie, ca replică la dezvăluirile HotNews.ro.
În urma publicării articolului „Fabrici rusești de cetățenii românești sau cum îți „găsește” Kim din îndepărtata Bașchiria niște bunici în Basarabia, pentru 7500 de euro”, în care arătam cum a ajuns cetățenia română să se tranzacționeze în Federația Rusă, Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) susține că „s-a creat impresia generală că instituțiile competente din România ar asista pasive la tentativele rețelelor de intermediari și cetățeni străini de fraudare a procesului de redobândire a cetățeniei române”.
Procesul de redobândire a cetățeniei române este prevăzut în articolul 11 din Legea cetățeniei române și se referă la persoanele sau descendenții acestora care s-au născut pe teritoriile ce au făcut parte din România până în 1940.
În cadrul articolului menționat, un reporter incognito al HotNews.ro a vorbit cu managerul unei firme din Rusia care, contra unor sume de bani, i-a promis acestuia că-i face rost de cetățenie română, chiar și dacă nu are aceste rădăcini românești.
La întrebările noastre punctuale, ANC a răspuns că de la începutul războiului (24 februarie 2022) până pe 8 mai 2023, au primit 5306 cereri în baza articolului 11 din Legea cetățeniei române, iar între 1 ianuarie 2022 și 8 mai 2023, 137 de ruși au depus și jurământul de credință la sediul ANC (instituția ne-a mai precizat că jurământul de credință se poate depune și la sediile misiunile diplomatice din străinătate, dar aceste informații pot fi cerute doar Ministerului Afacerilor Externe).
În documentul trimis de ANC după publicarea articolului, instituția precizează: „Afirmațiile (n.r.- făcute de managerul firmei rusești Mirsee) referitoare la depunerea jurământului de credință în fața președintelui Comisiei pentru Cetățenie nu au nicio legătură cu realitatea”.
De asemenea, ANC mai susține că „Autoritatea nu doar că nu este în niciun fel implicată în activitățile intermediarilor și ale cetățenilor străini care încearcă să-și producă prin fraudă documentația necesară pentru a obține cetățenia română dar chiar este principalul vector al eforturilor interinstituționale de combatere a acestui fenomen.
Prin valorizarea unor instrumente create și optimizate prin eforturile noastre respectiv Memorandumul cu Agenția Servicii Publice din Republica Moldova verificările prin intermediul Biroului Național Interpol și colaborarea cu Agenția Națională a Arhivelor din Republica Moldova concretizate în aproape 500 de tentative de fraudă identificate și materializate în respingerea cererilor de cetățenie și sesizarea organelor de cercetare penală în cursul anilor 2022 și 2023.
Comisia pentru cetățenie a propus în perioada 1.01.2022- 12.05.2023 respingerea a nu mai puțin de 778 cereri de redobândire a cetățeniei române depuse de cetățeni ruși. În aceeași perioadă au fost aprobate doar 7% din numărul total de cereri de redobândire a cetățeniei române depuse de cetățenii ruși în perioada 2016-2021.
Toate celelalte cereri încă nesoluționate sunt în proces de verificare strictă din perspectiva îndeplinirii condițiilor legale inclusiv sub aspectul autenticității actelor emise de autorități din străinătate și depuse de către petenți în dosarele respective”, se mai arată în documentul trimis de ANC.
Tot documentul ANC poate fi citit aici.
Cum răspunde Agenția de Servicii Publice din Moldova la întrebările HotNews.ro
La rândul său, Agenția de Servicii Publice din Moldova a răspuns întrebărilor HotNews.ro referitoare la măsurile de siguranță luate pentru a preveni fraudele:
- Cum previne instituția dumneavoastră situația în care cineva primește în mod fictiv o descendență românească, deși nu a avut-o niciodată?
- Există o colaborare în acest sens cu Ministerul Justiției (Autoritatea Națională pentru Cetățenie) din România pentru a preveni situațiile de fraudă? În ce constă această colaborare?
„La examinarea cererii de prestare a serviciului de stare civilă, datele solicitantului şi ale beneficiarului serviciului se verifică cu resursele informaționale ale Agenţiei Servicii Publice, registrele actelor de stare civilă deţinute în fondurile arhivistice ale Agenţiei Servicii Publice, precum şi cu documentele de stare civilă prezentate de solicitant, în cazul documentelor emise în străinătate.
În cazul constatării semnelor de neautenticitate a unui document de stare civilă, în conformitate cu prevederile art. 262 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova, nr. 122 din 14 martie 2003, se impune necesitatea sesizării organului de drept competent în privinţa stabilirii cazului de comitere prezumtivă a faptei penale prevăzute la art. 361 din Codul penal al Republicii Moldova.
În cazul atestării unor divergențe de date (nume, prenume, data şi locul naşterii) între conţinutul actelor de stare civilă întocmite pe numele unei persoane şi conţinutul actelor de stare civilă întocmite pe numele ascendenților sau descendenților acesteia, legislaţia în vigoare reglementează procedura cu privire la modificarea, rectificarea şi/sau completarea actelor de stare civilă.
Cererea pentru modificarea actului de stare civilă se depune de către solicitant, sau de către o persoană împuternicită în acest sens în bază de procură, la serviciul stare civilă după locul de domiciliu sau la serviciul stare civilă deţinător al actului supus modificării.
Pe data de 10.11.2022, Agenţia Servicii Publice a semnat un Memorandum de colaborare cu Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie din România. Pe pagina oficială a Agenţiei Servicii Publice găsiți mai multă info la acest subiect: https://www.asp.gov.md/ro/agentia/noutati/2022-11-11)”, se arată în răspunsul ASP.
2
11
