Este o realitate greu de ignorat că trăim într-un mediu din ce în ce mai poluat. Substanțele toxice din alimentele, cosmeticele pe care le folosim zilnic sunt la baza unor patologii cronice, cum ar fi: unele forme de cancer, bolile neurologice cronice, anumite afectiuni autoimune. Un inamic al sănătății sunt metalele grele pe care le ingerăm inconștient adesea, atenționează conferențiar universitar dr. Radu Țincu, medic primar ATI și șeful secției clinice de toxicologie din Spitalul de Urgență Floreasca, din București. Specialistul a fost invitat la ediția din luna mai 2023 a podcastului educativ „Supliment de bine”, creat de Secom.

Conf. Univ. Dr. Radu ȚincuFoto: Secom

Tema celei de-a patra ediții a podcastului „Supliment de bine” din 2023 a fost „Organismul în lupta cu toxinele”, iar înregistrarea integrală a discuției dintre conf. dr. Radu Țincu și dr. Oana Trifu Bulzan o găsiți aici:

Iată care sunt cele 5 metale care ne pun în pericol sănătatea.

1. Mercurul se acumulează în creier

Ne referim, de fapt, la mercurul organic ce se acumulează la nivelul organismului, mai exact în creier. „Tocmai de aceea pacienții cu mercur în corp au aceste patologii în zona neurocognitivă: deficit de atenție, memorie, gândire. Sunt pacienți care au insomnie, tulburări de comportament, irascibilitate, generate tocmai de acest dezechilibru la nivelul neurotransmițătorilor cerebrali,” spune doctorul Țincu.

Sursa principală de expunere la mercur, la nivel european, o reprezintă peștele și fructele de mare, mai ales cele care sunt obținute din zone intens poluate. De aceea este bine să evităm utilizarea aceluiași tip de aliment o perioadă lungă de timp. Să luăm, de exemplu, tonul care este unul dintre peștii încărcați cu mercur, „vedeta” multor cure de slăbire. „La finalul dietei, persoanele care adoptă cura cu ton, poate că reușesc să piardă kilogramele propuse, dar acumulează cantități enorme de mercur în organism, ceea ce le poate pune în pericol sănătatea”, atenționează expertul în toxicologie.

Ce pește să alegem atunci? „Peștii din acvacultură sunt mai puțin încărcați cu metale grele, pentru că apa în care trăiesc este controlată, dar și acolo se folosesc unele substanțe antiseptice. Dacă mâncăm pește, să mâncăm o dată, de două ori pe săptămână, și, dacă folosim acest aliment, să diversificăm aria de unde este pescuit,” recomandă medicul.

2. Cadmiul din țigări ne atacă plămânii

Fumătorii sunt cei mai expuși la cadmiu, dar există și alimente ce conțin acest metal. Cele care au cel mai ridicat conținut sunt: crustaceele, ficatul și rinichii. Pe lângă acestea, alte surse sunt:

  • Respirarea aerului contaminat în anumite locuri de muncă care se desfășoară într-un mediu toxic (de exemplu, în fabricile în care se sudează intens, în care se topesc metale).
  • Consumul de apă contaminată.
  • Traiul lângă o instalație industrială care eliberează cadmiu în aer.

„Dacă vorbim de cadmiu, principala sursă de expunere la nivel european este fumatul. Cadmiul este corelat cu apariția cancerului bronhopulmonar. Este un metal greu care poate modifica structura normală a țesutului pulmonar,” declară medicul Radu Țincu.

Cum poate afecta cadmiul sănătatea? Inhalarea unor niveluri foarte ridicate de cadmiu poate deteriora plămânii. Consumul de alimente sau apă cu niveluri foarte ridicate de cadmiu poate irita mucoasa stomacală ducând la vărsături și diaree. Expunerea pe termen lung chiar si la niveluri mai scăzute de cadmiu duce la o acumulare a acestui metal în rinichi și, posibil, la afectarea acestora. Agenția pentru Protecția Mediului din SUA a stabilit că poate provoca și cancer pulmonar. Studiile arată că efectele asupra sănătății la copii pot să fie similare cu cele observate la adulți (leziuni ale rinichilor, plămânilor și oaselor, în funcție de tipul de expunere).

3. Arsenicul afectează inima și ficatul

De obicei, arsenicul intră în organism prin alimente și apă sau atunci când inhalăm praf contaminat.

Sursele de expunere la arsenic sunt reprezentate de orez și usturoi. Orezul și usturoiul contaminate provin în special din zone asiatice, unde există o intensă poluare, iar orezăriile sunt irigate cu ape care au cantități mai mari de arsenic, pentru că și legislația este mult mai permisivă, avertizează dr. Țincu.

Efecte pe termen lung asupra sănătății

Dacă oamenii ingerează cantități moderate de arsenic în fiecare zi timp de mulți ani, pot apărea efecte pe termen lung asupra sănătății, care pot include:

• modificări ale pielii, cum ar fi pete și piele îngroșată pe palme, tălpi și trunchi.

• afectarea inimii, ficatului, rinichilor, nervilor, vaselor de sânge

• predispoziție către cancer de piele, plămâni, vezică urinară, de ficat, rinichi sau prostată.

4. Aluminiul, pericolul ascuns în dozele de suc

Aluminiul este un metal care se găsește în mod natural în mediul înconjurător. Oamenii pot fi expuși la niveluri scăzute de aluminiu din aer, praf, sol, alimente și apă. Ca atare, toți oamenii au cantități mici de aluminiu în corpul lor.

„Avem multe surse de expunere la aluminiu și, din păcate, dozele de aluminiu au reprezentat de-a lungul timpului o problemă mai degrabă în încărcarea mediului înconjurător cu aluminiu și de aici un ciclu natural,” a mai spus medicul Radu Țincu, în cadrul podcastului „Supliment de bine.”

Reacția unei persoane la substanțele chimice depinde de mai multe aspecte, inclusiv de sănătatea individuală, ereditatea, expunerea anterioară la substanțe chimice (inclusiv medicamente) și obiceiurile personale precum fumatul sau consumul de alcool.

De asemenea, este important să luăm în considerare durata expunerii la substanța chimică și dacă aceasta a fost inhalată, atinsă sau ingerată.

5. Plumbul provoacă anemii și tulburări de comportament

Plumbul poate afecta inclusiv creierul, nervii, organele aparatului digestiv. În timp ce otrăvirea cu plumb poate afecta pe oricine, aceasta este deosebit de periculoasă la copii. Intoxicația cu plumb poate duce la probleme grave de sănătate, poate afecta capacitatea de învățare, poate determina tulburări de comportament, inclusiv leziuni la nivelul creierului și poate chiar afecta dezvoltarea intelectuală a copilului pe termen lung.

„Principala complicație pe care o determină plumbul este anemia, pentru că inhibă sinteza hemoglobinei, dar și tot felul de polineuropatii, (afectări neurologice periferice), oameni care nu-și mai simt foarte bine vârful degetelor, care nu mai pot să realizeze mișcări atât de fine cu membrele, toate aceste lucruri generate de o toxicitate la nivelul nervilor periferici,” avertizează specialistul.

Conform unui nou raport publicat de UNICEF și Pure Earth, la 1 din 3 copii (adică până la 800 de milioane de copii la nivel mondial) se înregistrează o concentrație prea mare a plumbului în sânge.

Surse de expunere a copiilor la plumb sunt: plumbul din apă (din cauza utilizării țevilor din plumb); vopselele și pigmenții pe bază de plumb; benzina cu plumb; plumbul din condimente, cosmetice, jucării vopsite.

Metalele toxice se acumulează în organism

Medicul toxicolog ține să amintească că organismul nu are suficiente mecanisme fiziologice de eliminare a metalelor grele: „Mercurul, cadmiul, arsenicul se acumulează la nivelul unor depozite unde pot să rămână până la 20-30 de ani. În cazul plumbului, care se depune la nivel osos, acesta poate fi eliberat din aceste depozite osoase timp de două decenii.”

Metalele grele amintite au caracteristica de bioacumulare în organism. Deci, odată ce ne expunem, nu putem să le eliminăm în totalitate și atunci ele se depozitează până când ajung să aibă un nivel toxic care determină simptome și care pot cauza afecțiuni. Pe de altă parte, există și fenomenul de bioaccelerare. Cu cât avem o dietă mai grasă, cu atât avem mai multe metale grele, pentru că ele se depozitează cu precădere la nivel adipocitar.

Articol susținut de Secom