Crescătorii de albine au făcut demersuri, până acum fără rezultat, pentru ca mierea să fie etichetată corect, în condițiile în care actuala legislaţie permite un amestec de miere fără a fi trecute pe etichetă ţara de provenienţă şi nici procentul de amestec, spune preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, Ioan Fetea: „Apare miere amestesc Ucraina, Moldova, România, China, de exemplu. Aşa scrie pe etichetă şi sunt pline hypermarketurile, nu e un secret”.

Miere de albineFoto: Arwin Neil Baichoo on Unsplash

Reprezentantul crescătorilor de albine spune că au fost făcute demersuri către minister, către guvern, parlamentari europeni, chiar și către Comisia Europeană pentru a lua măsuri de etichetare corectă a produsului miere, pentru că actuala etichetare - stabilită printr-o directivă a Parlamentului European - permite acest amestec de miere UE şi non-UE sau miere non-UE, fără a trece pe etichetă ţara de provenienţă şi nici procentul de amestec.

„Nu este un secret”

  • „Personal am participat la negocieri privind o etichetare corectă şi a fost trecută legea 383 cu modificările ulterioare, Comisia Europeană nu a recunoscut acest sistem de etichetare şi a trebuit să renunţăm la această etichetare cu ţara de origine măcar. În aceste condiţii, apare la raft etichetare cu trei, patru produse miere, în special provenită din patru ţări diferite”, a declarat Ioan Fetea, marţi, la Prima News, conform News.ro.

El a explicat că mierea românească pe care o găsim în magazine este amestecată cu miere care provine din spaţiul extracomunitar:

  • „Apare miere amestesc Ucraina, Moldova, România, China, de exemplu. Aşa scrie pe etichetă şi sunt pline hypermarketurile, nu e un secret.
  • Problema este că nu ştim procentul de participare.
  • Acest preţ, sub preţul nostru de cost, se justifică prin faptul că această miere a noastră este procesată, este achiziţionată nu numai în România, ci şi în statele unde exportăm miere pentru calitatea ei şi apoi se introduce 2,3,5% miere românească şi apoi o miere care vine din spaţiul extracomunitar la preţuri de dumping, sub preţul nostru de cost şi din acest amestec sigur că îşi permit să facă aceste preţuri reduse şi să facă bani”.

Potrivit sursei citate, atât timp cât legislația nu va fi modificată nu pot fi luate măsuri.

  • „Până nu se modifică legislaţia, chiar dacă depistăm noi prin analizele pe care le facem în laboratoarele proprii sau în terţe laboratoare nu ne ajută cu nimic pentru că nu pot fi luate măsuri atâta timp cât legislaţia europeană permite acest amestec.
  • Am văzut că Parlamentul European este dispus să modifice această legislaţie privind etichetarea, mai ales după acel raport al Comisiei în care se recunoştea acea falsificare peste 50% din importurile de miere care intră în Uniunea Europeană.
  • Prin această măsură am fi cumva protejaţi pentru că în Europa sunt vreo patru, cinci state care exportă miere din producţia proprie, restul sunt consumatoare şi importă, nu îşi asigură consumul propriu. Acestea au cel mai mult de suferit, iar România este în primele două state care au de suportat această legislaţie care nu protejează producţia autohtonă”, a mai declarat preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România.

El a menţionat că preţul mediu de cost al unui kilogram de miere este 2,2 – 2,4 euro pe kilogram.

În anii trecuţi, România producea, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, cu efective de 1,47 de milioane de familii de albine.

În prezent, la nivel naţional există 2,35 milioane de familii de albine şi sunt înregistraţi peste 35.000 - 37.000 de apicultori, în jur de 50% fiind membrii ACA, care deţin peste 60% din efectivele de albine.

Aproape jumătate din mierea importată în Europa este „falsă” - avertisment al Comisiei Europene

Aproape jumătate - 46% - din mierea importată în Uniunea Europeană nu este miere autentică, deoarece nu respectă reglementările comunitare, potrivit unui studiu al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) și al Centrului Comun de Cercetare al UE, care ridică această cifră la 74% în cazul importurilor din China și 93% din Turcia.

Studiul se bazează pe analiza a 320 de probe și ridică suspiciuni semnificative față de un raport anterior care plasa la 14% stocurile care nu respectau directiva europeană privind mierea. Țările analizate sunt: ​​Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Polonia, România, Spania, Suedia, Norvegia și Elveția, conform Rador. Conform raportului citat de Rador, „mierea falsă” provine în principal din China și Turcia.

Per ansamblu, mai mult de jumătate (57%) dintre operatorii controlați exportau miere suspectată a fi „alterată cu zaharuri străine”.

Comisia Europeană a investigat până în prezent 44 de operatori, iar 7 au fost sancționați, a adăugat Executivul comunitar.

Concret, aceste practici se referă la utilizarea siropurilor de zahăr atât în ​​țările din afara UE, cât și pe teritoriul comunitar, precum și la analizele de laborator pentru a adapta amestecurile la controale și pentru a nu fi detectate de clienți și autorități.

De asemenea, analiza a identificat utilizarea de aditivi și coloranți și practici pentru a masca originea mierii și trasabilitatea acesteia. „Pe baza tuturor acestor lucruri, există o suspiciune serioasă că o mare parte din mierea importată din țările non-UE și care este suspectată că ar fi alterată de către Centrul Comun de Investigații rămâne prezentă și nedetectată pe piața UE”, a adăugat Comisia Europeană.