SUA au reluat cercetările pe coronavirusuri ● Avocații au inventat apărarea „Deepfake” ●Dmitri Rogozin spune că americanii n-au ajuns pe Lună ●NASA vrea să trimită un șarpe-robot pe Enceladus ● Legile lui Asimov nu sunt chiar legi
SUA au reluat cercetările pe coronavirusuri
Institutele Naționale de Sănătate (NIH) din Statele Unite au restabilit un grant pentru studierea coronavirusurilor la lilieci acordat EcoHealth Alliance, o organizație neguvernamentală din New York care în ultimii ani a fost în centrul unor controverse uriașe (și teorii ale conspirației) din cauza colaborării sale cu Institutul de Virusologie din Wuhan.
În aprilie 2020 NIH a anulat grantul acordat celor de la EcoHealth, după ce fostul președinte american Donald Trump a sugerat că SARS-CoV-2 a scăpat dintr-un laborator din Wuhan. Însă doar câteva luni mai târziu NIH a reinstaurat grantul, doar pentru a-l suspenda apoi imediat până la întrunirea unor condiții pe care cei de la EcoHealth le-au catalogat drept „imposibil” de îndeplinit la momentul respectiv.
Oamenii de știință consultați de revista Nature cu privire la noua reluare a grantului au lăudat decizia, afirmând că acest tip de cercetări sunt esențiale pentru evitarea următoarei pandemii și că suspendarea inițială a fost motivată politic. De fapt, noua decizie a NIH a venit după ce un grup de cercetători americani fără legături cu EcoHealth a făcut lobby puternic pentru reacordarea finanțării.
Pare unul dintre acele domenii în care viziunea oamenilor de știință se bate cap în cap cu ceea ce unii ar numi „înțelepciunea populară”. Cert e că NIH a pus o serie de condiții draconice pentru reluarea grantului, printre acestea numărându-se o interdicție de a face cercetări în China și interzicerea colectării oricăror mostre noi de la vertebrate precum liliecii.
Probabil cea mai importantă e însă interzicerea oricăror cercetări care ar putea duce la creșterea infecțiozității unui virus, sau așa-numitele cercetări de tip „gain-of-function”. Faptul că decizia a fost luată în timpul unei administrații democrate la Washington mă face totuși să cred că ea va fi folosită drept ciomag politic de republicani, că oricum a început deja campania electorală pentru prezidențiale.
Sigur, faptul că NIH au admis după abia după mai bine de un an de zile că au finanțat cercetări periculoase asupra coronavirusurilor n-a ajutat cu teoriile conspirației (FOTO: CDC-James Gathany / Sciencephoto / Profimedia)
Avocații au inventat apărarea „Deepfake”
Luna trecută avocații lui Elon Musk au argumentat în instanță că înregistrări video cu clientul lor făcând promisiuni mărețe în 2016 despre software-ul de autopilot al Tesla ar putea fi generate pe calculator, sau „deepfake”, după cum au ajuns să fie cunoscute. Judecătorul n-a fost tocmai convins și i-a ordonat lui Musk să vorbească sub jurământ despre subiect.
Însă acest lucru ilustrează un trend mai larg în contextul în care instrumente ce folosesc inteligența artificială fac mai ușor decât oricând sintetizarea unor voci și generarea virtuală a unor imagini cu persoane publice, cei de la futurism.com notând că avocații (americani, deocamdată) încearcă să profite de progresul tehnologic pentru a pune sub semnul îndoielii realitatea însăși.
Situația îngrijorează profund pe unii experți, mai ales că ea ar putea duce la influențarea juraților sau chiar a populației largi. Hany Farid, un profesor universitar și expert în criminalistică digitală, a declarat pentru NPR că este îngrijorat de un viitor în care dovezile privind infracțiunile sau declarațiile unor politicieni sunt respinse din cauza posibilității ca ele să fi fost falsificate digital.
„Brusc nu mai există nimic real”, avertizează Farid în condițiile în care avocații lui Musk n-au fost primii care au încercat să folosească acest tip de apărare în sala de judecată. De exemplu, doi dintre insurecționiștii de la Dealul Capitoliului au sugerat că imaginile care i-au plasat la fața locului ar fi putut fi „manipulate prin A.I.”, în timp ce un al treilea a zis verde-n față că sunt deepfake.
Cel puțin în cazul celui de-al treilea argumentul n-a stat în picioare și el a fost deja condamnat la 7 ani de închisoare. Însă experții în drept avertizează că legislația americană nu are prevederi care să combată acest tip de apărare și că ea ar putea fi folosită cu succes în alte cazuri, unii vorbind chiar de „o nouă provocare la adresa procesului juridic de căutare a adevărului”.
Nu, nu e „deepfake”, Elon doar mănâncă borș
Dmitri Rogozin spune că americanii n-au ajuns pe Lună
După ce s-a gândit să facă pe eroul în apropierea frontului și s-a ales cu niște șrapnel deasupra omoplatului drept pe post de cadou, fostul vicepremier rus și șef al Roscosmos, agenția spațială a Moscovei, s-a pus recent să povestească pe canalul său de Telegram cum NASA n-ar fi ajuns de fapt pe Lună, în caz că ți-a fost dor de elucubrațiile sale.
Mai exact, el a relatat că „în urmă cu aproximativ 10 ani”, adică în perioada când era vicepremier responsabil de coordonarea industriei ruse de armament, ar fi trimis către Roscosmos o cerere oficială să îi furnizeze „dovezi cu privire la șederea americanilor pe Lună”. În caz că te întrebi de ce ar fi făcut așa ceva, explicația sa merită toți banii:
„Mi-a fost dureros de jenă de faptul că cosmonauții sovietici care se întorceau din expediții de mai multe zile abia puteau să se țină pe picioare și au trecut prin recuperări lungi după astfel de zboruri, în timp ce americanii s-au târât în afara navelor lor lunare precum castraveții din grădină”. Rogozin a deplâns că a primit drept răspuns o carte despre detaliile aselenizării americane.
Mai grav, prefața acesteia a fost semnată de Aleksei Leonov, cosmonautul rus care a făcut prima ieșire în spațiu în 1965. Rogozin a susținut apoi că după ce Putin l-a numit șef al Roscosmos în 2018 a continuat să „caute dovezi” despre aselenizare, dar că ar fi primit doar „răspunsuri furioase” de la academicieni și „fani” ruși ai SUA care l-ar fi acuzat de subminarea „cooperării sacre cu NASA”.
Fostul șef al Roscosmos a invocat inclusiv un apel telefonic pe care l-ar fi primit de la un „înalt oficial american” care l-ar fi acuzat că „agravează situația internațională” cu dubiile sale. „Nu mi-a fost clar cum Statele Unite, la nivelul de dezvoltare tehnologică din anii '60 ai secolului trecut, au făcut ceea ce acum nu pot să facă”, a „explicat” el zilele trecute, potrivit Ars Tehnica.
Să nu crezi că șrapnelul acela i-a ajuns de fapt în cap, el zicea și în 2018 că „viitoarea misiune pe Lună” a rușilor va verifica dacă aselenizarea americană a fost reală (FOTO: Sergei Karpukhin / TASS / Profimedia)
NASA vrea să trimită un șarpe-robot pe Enceladus
Rămânând la capitolul „tehnologii care îi lasă perplecși pe ruși”, agenția spațială a SUA testează un șarpe-robot (sau robot-șarpe?) despre care speră ca într-o bună zi să ajungă să caute viață pe Enceladus, una dintre lunile înghețate ale lui Saturn, care tocmai a fost încoronată drept planeta cu cele mai multe luni din sistemul nostru solar.
Dezvoltat de Jet Propulsion Laboratory al NASA, robotul EELS (de la Exobiology Extant Life Surveyor) are o lungime de aproape 4 metri și cântărește în jur de 100 de kilograme, fiind proiectat să fie „autopropulsat” și „autonom”, potrivit unui comunicat publicat de agenția spațială americană și citat de Smithsonian Magazine.
Deși el este încă în faza de testare și dezvoltare, inginerii au construit un prototip încă din 2019 pentru a vedea modul în care el ar putea șerpui printr-o varietate de peisaje planetare și lunare - de la dune de nisip, la cratere adânci, „tuburi” de lavă subterane și chiar spațiile înguste din interiorul ghețarilor, potrivit NASA.
„Când mergi în locuri în care nu știi ce vei găsi, vrei să trimiți un robot versatil, ce poate depista riscurile și care este pregătit pentru incertitudini pentru a putea lua decizii pe cont propriu”, subliniază Matthew Robinson, managerul de proiect al EELS. El spune că, deși în prezent există roboți proiectați pentru a naviga prin diferite tipuri de teren, ideea EELS este să le poată aborda pe toate.
Iar Enceladus este unul dintre cele mai interesante locuri din sistemul nostru solar, un studiu de anul trecut descoperind că luna are toate ingredientele necesare vieții. Sigur, până să ajungem acolo va mai dura. Chiar dacă inginerii speră să termine robotul până în toamna lui 2024, o misiune către Enceladus ar putea dura 12 ani cu tehnologia din prezent.
Doar pe mine m-a dus cu gândul puțin la creatura aia din serialul Raised By Wolves?
Legile lui Asimov nu sunt chiar legi
Date fiind toate îngrijorările legitime din ultimul timp legate de evoluția A.I. care i-au făcut pe unii să își imagineze inclusiv scenarii de tip „Terminator”, cei de la IFL Science s-au gândit săptămâna aceasta să ne amintească într-o notă oarecum sumbră că legile roboticii formulate de scriitorul Isaac Asimov nu sunt legi propriu-zise, ca de exemplu cele care guvernează universul.
Haide prima dată să ni le reamintim: Legea 1 > Un robot nu are voie să pricinuiască vreun rău unei ființe umane, sau, prin neintervenție, să permită ca unei ființe omenești să i se facă un rău; Legea 2 > Un robot trebuie să se supună ordinelor date de către o ființă umană, atât timp cât ele nu intră în contradicție cu Legea 1; Legea 3 > Un robot trebuie să-și protejeze propria existență, atât timp cât acest lucru nu intră în contradicție cu Legea 1 sau Legea 2.
Ulterior el a formulat și o a patra lege, Legea supremă sau Legea 0 > Un robot nu are voie să pricinuiască vreun rău umanității sau să permită prin neintervenție ca umanitatea să fie pusă în pericol. Ceea ce mulți par să fi uitat este că Asimov nu a fost doar un vizionar care și-a dat seama că vom avea nevoie de legi foarte specifice care să împiedice inteligența artificială să ne facă rău.
El și-a dat seama și că aceste legi vor eșua probabil. În una dintre poveștile sale o A.I. preia controlul de la oameni asupra unei stații spațiale din cauza legilor 1 și 2. Ea știe că ar conduce stația mai bine decât oamenii, așa că, prin lipsa sa de acțiune, ar face de fapt rău oamenilor, ceea ce îi permite să încalce ordinele pe care le primește.
Într-o altă poveste și mai sumbră, roboții primesc o definiție îngustă a ceea ce înseamnă „umanitate”, permițându-le să comită genocid. Iar, la fel cum în cărți legile nu funcționează mereu așa cum au fost gândite, și în viața reală o entitate superinteligentă ar putea găsi căi să le ocoloească, indiferent că este bine intenționată sau nu.
„Toate Legile [lui Asimov] eșuează și din cauză că este ușor să eludezi spiritul lor, rămânând însă în același timp legat de litera lor”, sublinia Chris Stokes, un filosof specializat în etica tehnologiei, într-o lucrare asupra subiectului publicată în 2018 în International Journal of Research in Engineering and Innovation.
Când A.I. o ia razna e și mai grav și da, știu, HAL, e creația minții lui Arthur C. Clarke, nu a lui Asimov
Iar dacă săptămâna aceasta rubrica Nerd Alert s-a axat pe subiecte legate de știință, haide să încheiem în aceeași notă, că avem în sfârșit un trailer full și e unul chiar generospentru Oppenheimer, lungmetrajul mult așteptat al regizorului Cristopher Nolan despre părintele bombei atomice și Proiectul Mahattan care a dus la deschiderea unei noi ere în istoria omenirii.
N-o să mă pun acum să descriu trailerul că e destul de edificator cu privire la ceea ce ne putem aștepta, aș remarca doar că îl putem vedea fugitiv în el și pe actorul scoțian Tom Conti în rolul unui Albert Einstein mai degrabă melancolic. Filmul va avea premiera în cinematografele din România pe 21 iulie, concomitent cu lansarea la nivel internațional, potrivit Cinemagia.
Sper că ți-a plăcut rubrica Nerd Alert mai altfel de săptămâna aceasta iar, în caz că ești pasionat de știință, nu uita că acum poți să ne găsești și pe pagina noastră de Facebook dedicată subiectului, HotNews Science.
În caz că ești curios să citești și rubrica Nerd Alert de weekendul trecut, o găsești aici:
38
7
