Miniştrii Agriculturii din cele cinci state membre UE afectate în criza cerealelor ieftine din Ucraina - România, Bulgaria, Ungaria, Polonia şi Slovacia - cer Comisiei Europene, într-o nouă scrisoare, să modifice şi să extindă reglementările care restricţionează importul de produse agricole ucrainene, scrie Reuters, preluând agenţia poloneză de presă PAP, care citează surse ce au dorit să-şi păstreze anonimatul.
În scrisoarea trimisă Comisiei Europene, miniștrii Agriculturii din cele cinci țări reclamă că interzicerea importurilor, decizie adoptată în 2 mai, nu se aplică bunurilor importate conform contractelor finalizate înainte de această dată, ceea ce creează riscul ca acele contracte care sunt nedatate să fie autorizate de autorităţile vamale, precizează sursa citată de Reuters.
Conform acestora, există riscul unor abuzuri, în condițiile în care autorităţile vamale nu au instrumentele necesare pentru verificarea şi examinarea unor astfel de documente.
Miniștrii Agriculturii din România, Bulgaria, Ungaria, Polonia şi Slovacia mai cer ca restricţiile privind importurile să fie extinse până la sfârșitul anului.
Importurile de cereale din Ucraina, limitate până pe 5 iunie în România și alte 4 țări UE - decizia Comisiei Europene
Comisia Europeană a permis, pentru o perioadă limitată, ca ţările vecine Ucrainei - Polonia, Ungaria, România, Slovacia şi Bulgaria - să permită doar tranzitul cerealelor ucrainene, nu şi importul, după ce acestea s-au plâns că cerealele ucrainene le inundă pieţele și îi afectează pe producătorii locali.
Astfel, Comisia Europeană a decis în 2 mai să limiteze temporar importurile de grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea-soarelui din Ucraina în România, Bulgaria, Ungaria, Polonia și Slovacia, în temeiul clauzei de salvgardare din Regulamentul privind măsurile comerciale autonome.
În această perioadă, grâul, porumbul, rapița și semințele floarea-soarelui originare din Ucraina pot fi puse în continuare în liberă circulație în toate statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția celor cinci state membre aflate în prima linie, și anume Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia.
Produsele respective pot continua să circule în aceste cinci state membre ori să le tranziteze în cadrul unui regim de tranzit vamal comun sau pot fi expediate în continuare către o țară sau un teritoriu din afara UE.
UE a suspendat în mai 2022, pentru un an, taxele vamale la produsele ucrainene şi s-a organizat pentru a permite Kievului să-şi exporte grânele, deoarece invazia Rusiei a paralizat rutele obişnuite prin Marea Neagră.
Consecinţa: statele UE vecine au înregistrat o creştere masivă de sosiri din Ucraina, ceea ce a dus la saturarea silozurilor din cauza lipsei unei logistici adecvate şi la scăderea preţurilor, destabilizând astfel fermierii locali.
Polonia, urmată rapid de alte ţări europene, a interzis unilateral, la jumătatea lunii aprilie, accesul de cereale şi alte produse agricole din Ucraina, afirmând că doreşte să îşi protejeze fermierii. Această situaţie a fost considerată „inacceptabilă” de către Bruxelles în plin război în Ucraina.
În pofida acestor tensiuni, la sfârşitul lunii aprilie, Comisia Europeană a ajuns la un acord între toate părţile implicate pentru a garanta tranzitul cerealelor ucrainene, în special către ţările terţe, un punct crucial pentru Kiev, care doreşte să poată continua să îşi exporte producţia.
Zelenski cere UE ridicarea restricțiilor impuse la importurile de cereale ucrainene
Volodimir Zelenski i-a cerut marți Ursulei von der Leyen, aflată la Kiev, să elimine restricțiile asupra importurilor de cereale din Ucraina, măsuri pe care le-a calificat drept „inacceptabile” și „crude”.
„Orice restricţie asupra exporturilor noastre este absolut inacceptabilă acum, pentru că întăreşte capacităţile agresorului rus”, a spus Zelenski, cerând Bruxellesului „să le elimine cât mai rapid posibil”, calificându-le drept „măsuri protecţioniste severe, chiar crude”.
„În vreme de război, (acestea) nu pot decât să dezamăgească”, a spus el, referindu-se la cele cinci ţări - Polonia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria şi România, potrivit AFP.
De câteva săptămâni, tonul a crescut între Kiev, pe de o parte, şi aceste state, pe de altă parte, cu Bruxelles-ul în rol de mediator.
3
12
