După modelul listei negre folosite împotriva personalităţilor ruse implicate în invadarea Ucrainei, Uniunea Europeană vrea să sancţioneze persoanele care se dedau la acte de corupţie peste tot în lume, potrivit Le Soir, citat de Rador.

Coruptie, mităFoto: - / Wavebreak / Profimedia

Comisia Europeană a prezentat miercuri propuneri pentru armonizarea dispoziţiilor penale anticorupţie în UE, dar şi cu privire la adăugarea pe „lista neagră” a sancţiunilor europene a autorilor de acte de corupţie oriunde în lume.

„Dăm un mesaj clar: UE nu este deschisă faţă de cei care se dedau la corupţie, oriunde s-ar produce”, a subliniat şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell.

„Corupţia poate ameninţa pacea şi securitatea internaţională, alimenta crima organizată, terorismul şi alte crime. De aceea, noi ne lărgim câmpul de acţiune pentru a lupta contra corupţiei în lumea întreagă”, a declarat el într-o conferinţă de presă.

Potrivit cadrului legislativ propus de Comisie, care mai trebuie aprobat de cei 27, aceste persoane considerate ca fiind implicate în „activităţi grave de corupţie”, oricare ar fi naţionalitatea lor, ar putea să-şi vadă îngheţate bunurile în UE, iar șederea lor pe teritoriul european ar putea fi interzisă. De asemenea, ar fi privaţi de acces la resursele financiare ale unor indivizi sau entităţi în UE.

Acest mecanism vizează corupţia pasivă sau activă, deturnarea de fonduri de către un agent public, în special în ţările considerate necooperante în materie fiscală sau care eşuează în lupta contra spălării de capitaluri şi finanţării terorismului.

Ar fi un „sistem similar” regimurilor de sancţiuni adoptate, de exemplu, împotriva personalităţilor ruse implicate în invadarea Ucrainei şi puse pe „lista neagră” a UE, dar diferenţa e că „nu mai e vorba să se ţintească un stat terţ specific”, ci indivizi, oricare ar fi ei, a remarcat vicepreşedinta Comisiei Vera Jourova.

„Legea Magnistki”

Acest dispozitiv este înrudit cu „legea Magnistki” din Statele Unite, adoptată mai întâi în 2012 pentru a sancţiona ruşi acuzaţi a fi implicaţi în moartea în detenţie a unui avocat care denunţa corupţia, apoi lărgită în 2016 la toţi suspecţii de încălcarea drepturilor omului sau acte importante de corupţie în lume.

La sfârşitul lui 2020, UE se dotase deja cu capacitatea de a sancţiona autorii unor „încălcări grave ale drepturilor omului” peste tot în lume. În practică, punerea unei persoane pe această listă neagră anticorupţie ar fi propusă formal de şeful diplomaţiei UE şi ar trebui aprobată în unanimitate de cei 27.

„Nu putem să-i ţintim pe toţi cei care sunt corupţi în ţări terţe. Există întotdeauna un anumit grad de apreciere politică”, dar pentru a pune pe cineva pe listă, „ar fi nevoie de informaţii care să arate că această persoană s-a dedat la un act grav de corupţie”, fie că este vorba de surse deschise (media, declaraţii publice...), rapoarte ale unor universitari sau ONG-uri, de informaţii culese de serviciile de informaţii ale statelor membre, precizează Comisia. Persoana vizată va putea contesta decizia în faţa justiţiei europene.