​Parchetul general a clasat dosarul deschis în 2018 împotriva fostei şefe a DNA Laura Codruţa Kovesi, care a fost pusă sub acuzare de Secţia specială pentru luare de mită, mărturie mincinoasă şi abuz în serviciu în legătură cu aducerea în ţară a fostului director al FNI Nicolae Popa, în 2011. Dosarul a fost închis pe motiv că „faptele nu există”. Kovesi a deschis mai multe procese la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cerând ca Parchetul General să fie obligat să finalizeze acest dosar.

Laura Codruţa KovesiFoto: JOHN THYS / AFP / Profimedia

Parchetul General a anunțat marți că procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică au dispus clasarea cauzei în cazul Laurei Codruța Kovesi pentru luare de mită, mărturie mincinoasă și abuz în serviciu, lipsire de libertate în mod ilegal, represiune nedreaptă, influențarea declarațiilor, fals intelectual uz de fals, constituirea unui grup infracțional organizat, favorizarea făptuitorului și fals în declarații întrucât faptele nu există.

Argumentele Parchetului:

  • „Referitor la infracțiunea de luare de mită, procurorii au reținut lipsa probelor care să susțină săvârșirea faptei de luare de mită în oricare din variantele sale alternative (pretinderea ori primirea de bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptarea promisiunii unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri).
  • În ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu, procurorii au stabilit că cele 5 acte de executare pentru care s-au efectuat cercetări au constituit acţiuni în reprezentarea instituţiei pe care o conducea ori care ţin de atribuţiile de ordonator de credite şi nu au fost întrunite elementele de tipicitate obiectivă și subiectivă ale infracțiunii de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) Cod penal.
  • Cu referire la infracţiunea de mărturie mincinoasă, de asemenea, procurorii au constatat că nu sunt realizate elementele de tipicitate obiectivă și subiectivă, precum și împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale.
  • În ceea ce privește alte infracțiuni pentru care s-a început urmărirea penală in rem (lipsirea de libertate în mod ilegal, represiunea nedreaptă, influențarea declarațiilor, fals intelectual, uz de fals, constituirea unui grup infracțional organizat, favorizarea făptuitorului și falsul în declarații), în ordonanța de clasare s-a reținut că faptele care se circumscriu conținutului acestor infracțiuni și probele care pot contribui la dovedirea lor nu sunt suficiente pentru a continua cercetările penale”.

Kovesi a deschis mai multe procese la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cerând ca Parchetul General să fie obligat să finalizeze acest dosar. Kovesi a avut trei hotărâri ale instanței prin care procurorii erau obligaţi să finalizeze acest dosar - fie îl clasează, fie o trimit în judecată. Instanța stabilise mai multe termene de finalizare a acestui dosar, ignorate de Parchetul General.

Dosarul a fost deschis în decembrie 2018 de către procuroarea Adina Florea de la Secţia specială, aceasta pensionându-se între timp. După desființarea Secției speciale, dosarul a ajuns la Parchetul General.

Acuzațiile pe care Secția specială i le-a adus fostei șefe a DNA

În decembrie 2018, Adina Florea de la SIIJ a pus-o sub acuzare pe Laura Codruţa Kovesi pentru abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă într-un dosar care are legătură cu aducerea în ţară a fostului director al FNI Nicolae Popa.

Dosarul a fost deschis în urma unui denunț al fostului deputat PSD fugar în Serbia Sebastian Ghiță. El a acuzat-o pe Kovesi că i-ar fi cerut bani pentru plata avionului cu care urma să fie adus în țară din Indonezia fostul șef al FNI Nicolae Popa, în 2011. Laura Codruța Kovesi era la acea vreme procuror general al României, iar Nicolae Popa fusese condamnat definitiv la 10 ani şi 4 luni de închisoare în dosarul FNI.

Secția pentru investigarea faptelor din justiție - între timp desființată - susținea că Laura Codruța Kovesi ar fi cerut și primit suma de 268.689,36 lei de la Sebastian Ghiță pentru extrădarea lui Nicolae Popa. De asemenea, Adina Florea a acuzat-o pe Kovesi de mărturie mincinoasă, deoarece aceasta ar fi declarat, în aprilie 2017, când a fost audiată la Parchetul General, că nu s-a întâlnit niciodată într-un cadru privat cu Sebastian Ghiţă, deşi în presă au apărut imagini cu cei doi la o cramă deţinută de omul de afaceri.

În martie 2019, în plină procedură de desemnare a procurorului șef european, Secția Specială a anunțat că Laura Codruța Kovesi a fost plasată sub control judiciar pentru 60 de zile, dosarul fiind instrumentat de Adina Florea. Kovesi a fost acuzată de luare de mită, abuz în serviciu (cinci acte materiale) și mărturie mincinoasă, fiindu-i impusă interdicția de a părăsi țara.