În 2010 România avea 100.000 de copii neșcolarizați - 50.000 în ciclul primar și alți 50.000 în cel gimnazial. În 2021, numărul lor a urcat la 200.000 iar în 2022 avem 250.000 de asemenea copii, a declarat într-o discuție cu HotNews Alina Sava, expert al Băncii Mondiale pe probleme de Educație.
Creșterea numărului de copii neșcolarizați poate fi explicată și prin întoarcerea în pandemie a unui număr ridicat de români, crede Alina Sava. Mulți s-au întors împreună cu copiii. Și chiar dacă părinții s-au întors la lucru în străinătate, copiii lor au rămas în țară. Pe lângă ei, mai avem circa 30.000 de copii ucraineni, din care doar 6.000 sunt școlarizați. Circa 3.000 în școli fizice și alți 3.000 în sistem online”, ne-a mai spus experta Băncii Mondiale.
Diferențele tot mai mari dintre zonele urbane și cele rurale creează o „poveste a două Românii”: o singură Românie este urbană, dinamică și din ce în ce mai conectată la nivel global; celălalt este rural, sărac și izolat. Aceste inegalități sunt cele mai evidente în educație: elevii din zonele rurale, unde trăiesc 70% dintre românii aflați în sărăcie, au șanse de peste cinci ori mai mari să părăsească școala mai devreme decât colegii lor din oraș, potrivit Eurostat.
COVID-19 a expus vulnerabilitățile structurale din sistemul de învățământ și a adus provocări suplimentare, se arată într-un articol recent pe blogul Băncii Mondiale.
”E drept, mai spune Alina Sava, din fericire a crescut și numărul de copii în școală, în ciclul primar. E o premieră istorică asta- demult nu s-a mai întâmplat așa ceva!”, spune Sava, care consideră că meritul pentru această realizare aparține politicii pro-nataliste guvernamentale.
Expertul Băncii Mondiale este însă optimist. ”Lucrurile încep să se miște, chiar dacă nu cu viteza cu care ne-am dori noi, dar e bine să punctăm și lucrurile bune, nu doar pe cele negative”, mai spune Sava.
Banca Mondială va publica în circa 2-3 săptămâni un raport global privind recuperarea învățării după pandemie, în care va figura și România, printre alte 55 de state. „Bucuria noastră este că am reușit să punem un mecanism de avertizare timpurie din educație, am făcut un modul de date în platforma Ministerului care trebuie completat și care ne ajută să scoatem la iveală copiii „invizibili”, cei la care nu se uită nimeni”, mai spune Sava.
“Mecanismul de avertizare timpurie a fost realizat în cadrul unui proiect derulat cu sprijin tehnic din partea Direcției Generale de Sprijin pentru Reforme Structurale (DG REFORM) din cadrul Comisiei Europene și în colaborare cu Banca Mondială și finanțat integral prin intermediului Instrumentului de Sprijin Tehnic al Uniunii Europene,” a adăugat Sava.
Copiii tind să abandoneze studiile în perioade de criză și în zonele cu rate ridicate ale sărăciei. Pentru a inversa această tendință, Ministerul Educației din România (MdE) vizează politici specifice către 3.350 de școli, care au rate ridicate de profesori suplinitori, rate de abandon școlar al elevilor și învățare slabă a elevilor. Un sistem de avertizare timpurie care se bazează pe un modul de instruire digital ușor de utilizat a fost testat cu succes pentru a identifica, sprijini și urmări progresul pentru toți elevii care riscă să abandoneze școala. Ministerul Educației a adoptat acum Mecanismul de avertizare timpurie (EWM) la nivel național, Planul național de redresare și reziliență (NRRP) finanțând extinderea sa la nivel național în următorii patru ani, cu sprijinul tehnic al Băncii Mondiale, potrivit blogului instituției.
Potrivit unui raport publicat, pe baza datelor introduse pentru 7.500 de elevi, jumătate dintre elevi au fost identificați în situație de risc, fiind încadrați în cel puțin într-una din aceste categorii: performanță academică scăzută, frecvență scăzută, repetarea unuia sau mai multor ani sau istoric de sancțiuni. Acest fapt este în concordanță cu rezultatele analizei anterioare realizată cu scopul de identifica școlile cu prioritate ridicată, care au nevoie de intervenție pe baza indicelui compozit realizat de BM, Indicele de Vulnerabilitate al școlii privind părăsirea timpurie a școlii.
În plus, raportul aduce două elemente importante care s-au dovedit a fi predominante: performanța academică și frecvența școlară scăzute. Numărul mare al elevilor identificați reprezintă cu siguranță o provocare pentru școlile și profesorii care, probabil, sunt copleșiți de comportamentele alarmante ale acestor elevi: probleme emoționale sau comportamentale, absenteism, deconectare de la mediul școlar, eforturi insuficiente și performanță academică scăzută, lipsă de interes pentru învățare, întârziere excesivă, nesiguranță și așa mai departe.
Dintre elevii identificați ca fiind în risc, 60% sunt băieți, iar 40% sunt fete. Procentul băieților din școlile rurale identificați ca fiind în risc raportat la ponderea totală a băieților din aceste școli este de 58%, comparativ cu ponderea celor din mediul urban care este de 51%. Procentele mai mari ale elevilor în risc s-au corelat cu rate mai ridicate de abandon în rândul băieților.
De la pandemie, România a participat la evaluări internaționale ale studenților, cum ar fi Trends in International Mathematics and Science Study (TIMSS) și Program for International Student Assessment (PISA), precum și la o evaluare națională standardizată. Unele dintre aceste evaluări pot genera imediat rapoarte la nivel individual și școlar, oferind astfel recomandări direcționate pentru recuperarea învățării. Noua „evaluare a pierderilor de învățare” va arăta impactul închiderii școlilor șiva oferi un diagnostic care să ajute crearea de planuri de recuperare a învățării.
Pe tot parcursul pandemiei, Banca Mondială a ajutat la furnizarea de dispozitive digitale pentru 59.000 de elevi aflați în nevoie – ajungând la aproximativ 75% din școlile publice. Acest proiect a oferit, de asemenea, îndrumare pentru alți 107.000 de elevi.
O sută de profesori au devenit experți certificați în utilizarea noilor instrumente de observare la clasă, cu sprijinul Băncii Mondiale, care ajută guvernul să piloteze o nouă strategie de îmbunătățire a practicii profesorale.
11
13
