Șeful republicii Tatarstan, Rustam Minnihanov, susținător al invaziei Rusiei în Ucraina și inclus împreună cu familia sa în lista sancțiunilor occidentale, a survolat fără probleme, cu un avion de lux, spațiul aerian al României, stat membru NATO, înainte de a ajunge la Chișinău, scrie Deutsche Welle. Reamintim că delegația condusă de Rustam Minnikhanov - care urma să participe la un forum organizat în regiunea semi-autonomă Găgăuzia din Republica Moldova - a fost întoarsă din drum de către autoritățile de la Chișinău.
Delegaţia condusă de Rustam Minnihanov, din care făcea parte și un mitropolit rus, urma să participe o manifestație electorală în regiunea semiautonomă Găgăuzia, unde în 30 aprilie vor fi alegeri pentru desemnarea başcanului (şeful regiunii). Rustam Minnihanov - un susținător al războiului declanșat de Rusia în Ucraina, a fost inclus împreună cu familia sa în lista sancțiunilor occidentale.
El urma să participe la Congresul diplomației populare „Prietenia popoarelor – 2023” în Găgăuzi, fiind invitat de către deputatul Adunării Populare de la Comrat (Autonomia Găgăuză), Viktor Petrov. Acesta i-a cerut recent președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, proclamarea limbii ruse ca a doua limbă de stat în Moldova, argumentul lui fiind că 80% dintre moldoveni vorbesc limba rusă.
Avionul de lux al lui Minnihanov ar fi survolat, fără probleme, spațiul aerian al României
Avionul de lux al lui Minnihanov a aterizat luni pe Aeroportul din Chișinău după ce a survolat, fără probleme, spațiul aerian al României, stat membru NATO, notează Deutsche Welle.
Surse de la Chișinău au comunicat pentru DW că Minnihanov fusese avertizat să nu meargă în Republica Moldova, iar faptul că și-a forțat intrarea denotă că scopul vizitei lui era să provoace autoritățile moldovene.
Ajuns la Chișinău, acesta nici nu a reușit să coboare din avion, fiind forțat să facă imediat cale întoarsă.
- „Pentru că este ilegal ca politicieni, artiști sau preoți dintr-o țară agresoare și teroristă să facă aici campanie electorală”, a afirmat Adrian Cheptonar, membr al Comisiei parlamentare pentru securitate națională.
Tot luni, Republica Moldova a blocat intrarea în țară a altor 45 de cetățeni străini
Tot luni, 17 aprilie, Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a blocat intrarea în țară a altor 45 de străini, iar marți a interzis accesul pentru încă 31 de persoane. Acestea nu și-au putut justifica scopul călătoriei și s-au încurcat în declarații legate scopul vizitei în Moldova.
Autoritățile moldovene au introdus controale riguroase la frontieră din prima zi de război în Ucraina. Este vorba de mai multe filtre - evaluarea se face în baza mai multor „criterii de risc” și, în plus, este verificat profilul persoanelor care vor să intre în Moldova. În baza acestor verificări, anul trecut au fost întoarse de la hotar 8999 de persoane.
- „Noi cunoaștem intențiile Federației Ruse de a destabiliza Moldova. Cunoaștem ce instrumente are și cum le folosește. Suntem vigilenți și vreau să asigur cetățenii că chiar știm ce și cum trebuie să facem pentru a asigura securitatea țării”, a declarat șeful Poliţiei de Frontieră din Moldova, Rosian Vasiloi, citat de DW.
Rusia vrea haos și control absolut în Găgăuzia
Autonomia Găgăuză a Republicii Moldova (sudul țării) este percepută ca un „butoi cu pulbere” gata să explodeze în interiorul Moldovei la ordinul Kremlinului. Este ca o cameră a Moldovei cu geamurile spre Rusia, scrie DW.
Mișcările separatiste care au rupt Moldova în două la începutul anilor ’90 au început din Găgăuzia. Pentru a bloca unirea Moldovei cu România, pe 17 august 1990, la Comrat, a fost proclamată ilegal „republica autonomă găgăuză”, în componența Uniunii Sovietice. Au urmat confruntări între forțele constituționale și cele ale „republicii autonome găgăuze”. Acestea au durat până în 1994, când, spre sfârșitul anului, Parlamentul a votat legea cu privire la statutul special al Autonomiei Găgăuze. Legea stabilește că în regiune funcționează trei limbi oficiale: găgăuza, româna și rusa.
Deși (acum nu este o enclavă separatistă precum Transnistria) activează în câmpul constituțional al Republicii Moldova (în baza legii din 1994 cu privire la statutul special al Autonomiei Găgăuze), regiunea are propriul guvernator, propriul parlament (Adunarea Populară) și propriul executiv. Nu transferă nici un ban din impozitele și taxele locale la bugetul central al țării, dar primește transferuri de la Guvern la fel ca oricare altă unitate teritorial-administrativă.
În septembrie 2022, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a încercat un dialog cu forțele politice din Găgăuzia și a mers la Comrat la o ședință cu membrii Adunării Populare (parlamentul local), dar aceștia au acuzat-o că vrea să vândă Moldova românilor, că vrea să bage Moldova în război și că a rupt relațiile cu „partenerul nostru strategic, Rusia,” și i-au cerut să meargă la Putin să ceară gaz mai ieftin. Polemica s-a încheiat cu reacția Maiei Sandu, care le-a spus politicienilor gălăgioși din Găgăuzia: „Nu-mi puteți cere să susțin războiul Rusiei contra Ucrainei! N-am să susțin niciodată distrugerea unui alt stat și a oamenilor”.
Reacția Moscovei după ce Republica Moldova l-a împiedicat pe Rustam Minnihanov să intre în țară
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a reacționat la decizia autorităților de frontieră din Republica Moldova de a interzice intrarea în țară a unei delegații ruse conduse de șefului republicii Tatarstan, Rustam Minnihanov și a calificat această măsură drept „încă un pas neprietenos” și a trasat noi directive Chișinăului, conform deschide.md.
- „Calificăm decizia autorităților moldovenești drept încă un pas neprietenos în raport nu doar cu Tatarstan și Găgăuzia, ci și cu Rusia. Acesta este direcționat spre zădărnicirea tradiționalelor relații strânse între regiunile țărilor noastre. Sunt sigură că o astfel de direcție antirusească nu este sprijinită în cercurile largi ale societății din Moldova”, a susținut Maria Zaharova.
Ea a confirmat că Minnihanov se afla în fruntea unei delegații rusești care urma să ajungă în Găgăuzia.
Totodată, oficialul rus a trasat noi directive Chișinăului: „Îndemnăm Chișinăul să țină cont de interesele cetățenilor și să nu împiedice dezvoltarea contactelor între oameni și a relațiilor interregionale cu Rusia”.
Minnihanov s-a plâns că a fost declarat persona non-grata de Chișinău
Minnikhanov a postat o înregistrare video pe rețelele de socializare în care afirmă că el și delegația sa au fost catalogați drept „indezirabili” de autoritățile moldovene, o mutare pe care a descris-o ca fiind „regretabilă”.
El a spus că locuitorii din Tatarstan și Găgăuzia, regiuni cu minorități turcice importante, sunt „frați”.
„Împreună cu Victor Petrov și Alexandr Suhodolski, care recent au vizitat republica noastră, am preconizat un program vast de activități. Cu regret, autoritățile moldovenești au luat decizia că noi suntem „non grata”, care nu pot vizita această țară. De aceea, cu regret nu vom putea lua parte la congres”, a afirmat Rustam Minnihanov înainte de a părăsi R.Moldova, citat de deschide.md.
Presa din Republica Moldova a scris că Victor Petrov este deputat în Adunarea Populară din Găgăuzia și candidat la alegerile pentru șefia regiunii ce urmează să fie organizate la sfârșitul acestei luni.
Președintele moldovean Maia Sandu și guvernul său pro-occidental au acuzat Rusia de mai multe ori în ultimele luni că ar fi în spatele unor eforturi de a destabiliza țara.
În 10 aprilie, Maia Sandu le-a cerut cetățenilor Republicii Moldova să iasă în 21 mai în Piața Marii Adunări Naționale de la Chișinău, pentru a arăta lumii că sunt „hotărâți și stăpâni în casa lor”, iar singura cale corectă este aderarea țării la Uniunea Europeană.
Maia Sandu a susținut un discurs către națiune, în care a vorbit din nou despre grupările pro-Kremlin care și-au vândut țara și care încearcă să destabilizeze Republica Moldova, ea spunând că este momentul ca poporul să fie unit și curajos și să demonstreze lumii întregi că vrea pace.
Preşedintele Republicii Moldova a spus că țara se află într-un „moment de răspântie” și că viitorul acesteia depinde de puterea poporului de a spune clar şi răspicat ce doreşte.
Ea a anunţat că va convoca, în 21 mai, la Chişinău, „Adunarea Naţională Moldova Europeană”, „pentru a spune lumii că marea majoritate a cetăţenilor ţării aleg calea europeană”.
2
86
