Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, îi dă o replică acidă arhiepiscopului Tomisului, IPS Teodosie, care a respins ideea ca Paștele să fie celebrat la aceeași dată de către întreaga creștinătate, susținând că îi compătimește pe catolici, care „nu au Lumină Sfântă”.

Vasile Banescu, purtatorul de cuvant al PatriarhieiFoto: Inquam Photos / Diana Oros

Vasile Bănescu a reacționat din nou în controversa privind celebrarea Paștelui la aceeași dată de către întreaga creștinătate, de data aceasta printr-un mesaj postat pe Facebook, în care îi răspunde Arhiepscopului Tomisului, fără a-i menționa însă numele.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei afirmă că „invocarea minunii aprinderii Sfintei Lumini ca argument pentru menținerea unui calendar eronat și depășit este compromițătoare intelectual, teologic și moral”.

El vorbește despre „reținerea și zbaterea unora care sacralizează calendarul, confundându-l grosolan cu un adevăr de credință” și care ar trăda „inclusiv o perfidă gelozie și jenantă zgârcenie confesională: dacă am sărbători Paștile împreună, toți creștinii din lume, ar trebui să împărțim Sfânta Lumină cu alții și am pierde din prestigiul singularității cu care ne place să facem paradă”.

Mesajul integral postat de Bănescu:

• „Invocarea minunii aprinderii Sfintei Lumini ca argument pentru menținerea unui calendar eronat și depășit este compromițătoare intelectual, teologic și moral.
• Calendarul nu este o emisie a Revelației dumnezeiești, ci exclusiv expresia unor imperfecte calcule astronomice omenești. Ca urmare, orice calendar trebuie ajustat și adecvat în timp.
• Reținerea și zbaterea unora care sacralizează calendarul, confundându-l grosolan cu un adevăr de credință, oameni care arată aparent compătimitor cu degetul (gest reprobabil mereu) spre faptul că doar ortodocșii primesc Sfânta Lumină, invocând în mod inept ideea că, dacă am sărbători Paștele corect din punct de vedere calendaristic, Sfânta Lumină nu s-ar mai aprinde, ca și cum minunea lui Dumnezeu e condiționată de calendar și nu de credință, trădează inclusiv o perfidă gelozie și jenantă zgârcenie confesională: dacă am sărbători Paștile împreună, toți creștinii din lume, ar trebui să împărțim Sfânta Lumină cu alții și am pierde din prestigiul singularității cu care ne place să facem paradă.
• Nu în acest tip de creștinism s-ar putea recunoaște Hristos, Cel care ne-a dat în Sfânta și Marea Joi din Săptămâna Sfintelor Sale Pătimiri cea mai înaltă poruncă:
• „Să vă iubiți unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, așa și voi să vă iubiți unul pe altul. Întru aceasta vor cunoaște toți că sunteti ucenicii Mei, dacă veți avea dragoste unii față de alții.”.

IPS Teodosie: „Au catolicii Sfântă Lumină? N-au. Nu vreau să-i judec, doar îi compătimesc”

Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, care de-a lungul timpului s-a poziționat prin mai multe declarații controversate, iar în timpul pandemiei a contestat măsurile anti-COVID impuse de autorități, a reacționat în discuția privind celebrarea Paștelui la aceeași dată de către întreaga creștinătate spunând că îi compătimește pe catolici, care „nu au Lumină Sfântă”.

• Mitropolitul Clujului: Ar fi minunat dacă s-ar trece pe stil nou, să sărbătorim Paștele în comuniune cu țările din Vest

Arhiepiscopul Tomisului a fost întrebat, luni, într-o conferinţă de presă, despre propunerea fostului ministru Teodor Baconschi ca ortodocşii să celebreze Paştele în aceeaşi zi cu catolicii şi protestanţii.

• „Cred că nu ştie ce spune. Noi respectăm toate cele trei condiţii de la Sinodul I Ecumenic înscrise într-un canon al sărbătoririi Paştelui. Adică să fie după echinocţiul de primăvară, după Paştele evreilor şi după Lună plină.
• Dacă una din aceste condiţii nu se împlinește, se amână o lună ca să fie toate împlinite. De aceea, perioada la care variază data Paştelui este de 5 săptămâni.
• Catolicii, în primul rând, au uneori Paştele înainte de Paştele evreilor. Adevărat este că noi sărbătorim Paştele după calendarul neîndreptat, că aşa a hotărât Sinodul de la 1923 de la Constantinopol, când s-a îndreptat calendarul în partea de răsărit. În partea de apus, a îndreptat calendarul în secolul al XVII-lea”, a afirmat Arhiepiscopul Tomisului, potrivit News.ro.

El a spus că Paştele adevărat este „acolo unde vine Sfânta Lumină”, iar „catolicii nu au Sfânta Lumină”:

• „Dar acolo este Paştele adevărat unde vine Sfânta Lumină. Au catolicii Sfântă Lumină? N-au.
• Alţii? N-au.
• Toţi se adună la lumina ortodocşilor şi strigă adevărata lumină a ortodocşilor. Dar nu îndrăznesc să vină, că e greu la ortodocşi, că sunt posturi mari, aspre, metanii, rânduieli de slujbă mai lungi. Le place să proclame într-un cuvânt. Dar e greu să ţii rânduiala, căci cere jertfă multă”.
• Întrebat cum procedează catolicii de Paşte, Arhiepiscopul Tomisului a răspuns: “Totul este simbol. Au lumină materială, Lumina care coboară la noi e realitatea, nu-i simbol. În sfârşit, nu vreau să-i judec, că nu-i treaba mea, doar îi compătimesc”.

Papahagi a anunțat „un amplu demers național”, cerând BOR să calculeze data Paștelui pe calendarul gregorian

Fostul ministru de Externe Teodor Baconschi și profesorul Adrian Papahagi de la UBB au cerut ca BOR să celebreze Paștele odată cu catolicii și protestanții.

• „Decalajul pascal dintre ortodocși și restul lumii creștine pare o relicvă a Războiului rece. Popoarele ortodoxe, eliberate de comunism, au tot cerut ierarhiilor sincronizarea calendarului, fără rezultat.
• Culmea e că BOR nu e pe stil vechi, deci ar putea celebra Paștele odată cu catolicii și protestanții (cum fac ortodocșii din Finlanda și Estonia).
• Cu toate astea, mergem cu rușii - și calendarul lor iulian, neîndreptat. Adică taman cu cei care au sabotat unitatea panortodoxă atât prin războiul inter-ortodox din Ucraina, cât și prin neparticiparea arogantă la Sinodul din Creta (2016)”, a scris Baconshi pe Facebook.

Tot duminică, Adrian Papahagi a anunțat că va iniția „un amplu demers național”, cerând BOR să calculeze data Paștelui pe calendarul gregorian:

• „După Paști, voi iniția un amplu demers național, solicitând Adunării Naționale Bisericești și Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române să calculeze data Paștilor pe calendarul gregorian (de care oricum ține seama Crăciunul) astfel încât să sărbătorim Învierea alături de toată creștinătatea apuseană (incluzându-i aici, de pildă, pe ortodocșii finlandezi), și alături de concetățenii noștri catolici sau protestanți, fie ei maghiari, sași, români sau orice.
• Acest decalaj de calendar e foarte supărător și pentru milioanele de români care locuiesc în Occident, dar nu pot beneficia de zilele libere acordate de statele de reședință, pentru a sărbători Paștele alături de rudele din țară, și trebuie să-și ia zile suplimentare de concediu.
• N-au decât să ne urmeze exemplul și grecii, bulgarii și ceilalți, dacă vor comuniune”.

Cum a reacționat Patriarhia

Biserica Ortodoxă a reacționat spunând că „soluționarea acestei probleme, care nu este una de natură dogmatică, ci una de unitate inter-bisericească, presupune reînceperea unor consultări între Bisericile Ortodoxe și decizia unui viitor și necesar Sinod pan-ortodox”.

Patriarhia a transmis, prin purtătorul de cuvânt Vasile Bănescu, că „posibilitatea și dorința sărbătoririi Paștelui la aceeași dată în toată lumea creștină au rațiuni și justificări depline, rămânând un ideal absolut dezirabil”.

Redăm integral comunicatul de presă al Patriarhiei:

• „Posibilitatea și dorința sărbătoririi Paștelui la aceeași dată în toată lumea creștină au rațiuni și justificări depline, rămânând un ideal absolut dezirabil, așa cum este și firesc, așa cum a fost și dorința constantă a Sfinților Părinți ai Bisericii creștine primare.
• Soluționarea acestei probleme, care NU este una de natură dogmatică, ci una de unitate inter-bisericească, presupune reînceperea unor consultări între Bisericile Ortodoxe și decizia unui viitor și necesar Sinod pan-ortodox.
• Este de menționat că aceste discuții s-au purtat frecvent și intens de-a lungul timpului, inclusiv de-a lungul secolului trecut.

„În ce constă concret valoarea fidelității față de un calendar dovedit științific ca eronat”

• Așa cum se știe, BOR a adoptat calendarul îndreptat (corectat) de la data de 1 octombrie 1924. Nu toate Bisericile Ortodoxe au făcut-o însă (Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă a Georgiei și Biserica Ortodoxă din Macedonia).
• Ceea ce ridică, desigur, o întrebare: în ce constă concret valoarea fidelității față de un calendar dovedit științific ca (actualmente) eronat (rămas în urmă cu 13 zile)? Ceea ce constituie și cauza majoră a problemei sărbătoririi Paștelui la o dată diferită în lumea creștină apuseană și răsăriteană.
• Rațiunea pentru care Bisericile Ortodoxe care au adoptat în mod firesc calendarul corectat au decis totuși (în 1927) să sărbătorească în continuare (doar) Paștele împreună cu celelalte Biserici refractare la această îndreptare calendaristică a fost și este încă păstrarea unității ortodoxe în jurul celei mai importante sărbători creștine: Învierea Domnului.
• Este vorba despre o foarte veche discuție, ale cărei rădăcini coboară chiar înainte de secolul IV, când a avut loc primul Sinod Ecumenic (Niceea, 325) și care implică în mod normal un acord general.
• Criteriile fixate la Sinodul de la Niceea din anul 325 pentru calcularea datei Paștilor sunt următoarele:
• 1. Paştele se va serba întotdeauna duminica (ziua Învierii Domnului)
• 2. Această duminică va fi cea imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară (20 martie)
• 3. Când 14 Nisan (din calendarul iudaic) sau prima lună plină de după echinocţiul de primăvară cade duminica, Paştele creștin va fi serbat în duminica următoare, pentru a nu se serba odată cu Paştele iudaic, dar nici înaintea acestuia”.