Autoritățile din România nu au primit încă acordul scris al părţii ucrainene pentru a verifica lucrările de dragare pe Canalul Bâstroe, în condițiile în care măsurătorile ar trebui să înceapă astăzi, au declarat pentru HotNews.ro surse guvernamentale.

Tronson navigabil al canalului Bâstroe Foto: AGERPRES

Măsurătorile pentru a se stabili ce fel de lucrări au fost făcute pe Canalul Bâstroe ar urma să înceapă în 15 martie și să dureze 15 zile, conform calendarului convenit între autoritățile din România și Ucraina.

Pentru începerea măsurătorilor este necesar acordul scris al Ministerului Apărării din Ucraina, acord pe care autoritățile române nu l-au primit încă, au declarat pentru HotNews.ro surse guvernamentale.

  • UPDATE (13:05) Surse guvernamentale: „Navele românești sunt de aseară pe poziție. Dacă se primește azi acordul, măsurătorile pot începe imediat. Toate aceste măsurători se vor face în 10 zile, noi așa am estimat, și după aceea interpretarea datelor cred ca va mai dura circa 30 de zile.
  • Partea ucraineană a propus termenul de 15 martie. A rămas ca Ministerul Infrastructurii din Ucraina să solicite Ministerului Apărării din Ucraina să permită navelor sub pavilion românesc să meargă pe zona ucraineană a brațului Chilia pentru a începe măsurătorile.
  • Navele noastre au ajuns de aseară pe poziție și așteaptă în prima zonă de măsurare. Dacă primim acordul scris astăzi, pot începe măsurătorile imediat. Ar trebui astăzi să primim acordul, dacă nu se va întâmpla, vom vedea mâine.
  • Ministerul Transporturilor din România a făcut solicitarea oficială către Ministerul Infrastructurii din Ucraina, doar că ținând cont de situația de război, toate aprobările trec și pe la Ministerul Apărării din Ucraina, ceea ce este normal în situația de război. Ministerul Apărării are o procedură, se verifică dacă sunt zone de pericol și elemente care ar putea genera o stare de pericol pentru nave, ținând că navele sunt ale noastre.
  • Nu vorbim de o supriză. Noi am acceptat termenul de 15 martie, ținând cont de faptul că justificarea lor de proceduri pare întemeiată. Trebuie să ținem cont că este o situație de război.”, au declarat miercuri surse guvernamentale.

O nouă întâlnire între experți români și ucraineni, miercuri seară

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionel Scrioşteanu a declarat miercuri după-amiază că la ora 17.00 este programată o nouă discuție între experți.

  • „Probabil că vor (oficialii ucraineni - n.r.) detalii tehnice depre echipamentele pe care le folosim.
  • Sunt sigur ca este chestiune de ore sau de o zi până când vom începe măsurătorile pe Canalul Bâstroe și pe brațul Chilia”, a declarat la Digi 24 secretarul de stat în Ministerul Transporturilor.

El a mai spus că data de 15 martie pentru începerea măsărătorilor fusese stabillită de comun acord de autorităile din România și Ucraina, în urmă cu 9 zile, fiind apoi reconfirmată la întâlnirea cu Ucraina lacare au luat parte și reprezentanți ai Comisiei Europene, care „susțin demersul României de a face aceste măsurători”.

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, declara luni că este nevoie de acest acord scris „pentru a pleca cu cele trei nave şi pentru a măsura, pe lungime, adâncimile pe Chilia şi apoi pentru a intra pe Canalul Bâstroe care e sută la sută pe teritorul ucrainean şi ca să poată verifica adâncimile, pentru a calcula debitele, dacă s-au făcut doar lucrări de dragaj, de menţinere a adâncimilor şi a se asigura că nu s-au schimbat debitele în aşa fel încât ele să afecteze pe termen mediu şi lung biodiversitatea din Deltă”.

Potrivit lui Tanczos Barna, vasele care vor merge în zonă sunt ale Ministerului Transporturilor, care vin cu senzori, cu spaţiu de cazare pentru echipaj, fiind o activitate pe mai multe zile.

  • „Noi am făcut câteva secţiuni, 14 puncte am măsurat şi am comparat cu datele pe care le aveam din 2017 şi nu sunt modificări mai deloc pe aceste secţiuni transversale fixe, care sunt pe braţul Chilia”, a mai spus ministrul.

Rezultatele primelor măsurători făcute de România după dragările canalului Bâstroe

Primele măsurători făcute de autorități pe apele teritoriale ale României, după dragările canalului Bâstroe, confirmă că debitele nu s-au modificat față de debitele statistice din ultimii 10-20 de ani în acea zonă, dar pentru o concluzie generală este nevoie de măsurători și în partea ucraineană, pentru care se așteaptă acordul scris, mai declara Tanczos Barna.

Săptămâna trecută, el a prezentat la guvern primele rezultate ale măsurătorilor făcute de autoritățile române, după dragările canalului Bâstroe, spunând că la acest moment biodiversitatea în Delta Dunării nu este afectată de aceste lucrări.

  • „În ultimele săptămâni colegii de la ANAR și ARBDD au făcut primele măsurători care au fost finalizate săptămâna trecută cu privire la debitul Dunării pe Chilia și pe secțiunile unde avem acces pe apele teritoriale ale României și unde am putut am mers până la malul celălalt al Dunării cu acordul partenerilor și vecinilor ucraineni.
  • Aceste măsurători confirmă faptul că debitele nu s-au modificat față de debitele statistice din ultimii 10-20 de ani în acea zonă. Confirmă de asemenea că pe cele 14 secțiuni transversale nu sunt modificări substanțiale cauzate de dragări, dar trebuie subliniat faptul că aceste măsurători vizează 14 secțiuni transversale pe o lungime de aproape 100 kilometri”, a declarat ministrul.

El a subliniat însă că pentru o concluzie generală este nevoie de măsurători și în apele teritoriale ale Ucrainei.

Ucraina şi-a asumat că va înceta orice formă de dragaj pe Chilia şi pe Bâstroe până la finalizarea situației

În 7 martie, secretarul de stat din Ministerul Transporturilor Ionel Scrioşteanu a anunţat, după întâlnirea care a vizat Canalul Bâstroe, că partea ucraineană s-a angajat să oprească orice fel de dragaj până la clarificarea situaţiei.

  • „Vestea bună este că Ucraina şi-a asumat că va înceta orice formă de dragaj pe Chilia şi pe Bâstroe şi am stabilit împreună cu delegaţia Comisiei Europene că activitatea principală de la acest moment se va canaliza către consolidarea canalului Sulina, investiţiile în canalul Sulina în aşa fel încât să creştem capacitatea de tranzit pentru preluarea tuturor navelor care sunt pe clusterul Dunării maritime. (…) Ucraina şi-a asumat că va înceta orice formă de dragaj, fie el operaţional, de întreţinere sau altă formă”, declara atunci Ionel Scrioşteanu.