Directorul Romarm Gabriel Țuțu, cercetat de DNA sub control judiciar în dosarul măștilor neconforme din spitalele MApN, este în continuare în concediu de odihnă, potrivit ministrului Economiei, Florin Spătaru. El spune că Parchetul „a clarificat statutul juridic” în cazul lui Țuțu și „nu reiese că ar fi incompatibil cu mandatul pe care îl are”.

Gabriel Țuțu, directorul Romarm, la DNAFoto: Inquam Photos / George Calin
  • „Activitatea Romarm continuă. Am solicitat Parchetului General clarificări privind statutul juridic, am primit aceste clarificări. Compania Romarm funcţionează cu o conducere interimară. Doamna director economic are mandat să reprezinte societatea.
  • Consiliul de Administraţie a luat act de răspunsul Parchetului privindu-l pe domnul Ţuţu. Nu s-a întors în activitate, este în continuare în concediu, dar activitatea Romarm continuă”, a declarat marți ministrul Economiei.

El a susținut că din răspunsul transmis de Parchet „nu reiese” că Gabriel Țuțu „ar fi incompatibil cu mandatul pe care îl are”:

  • „Din această scrisoare nu reiese că ar fi incompatibil cu mandatul pe care îl are, dar noi ne-am asigurat că activitatea Romarm continuă prin această conducere interimară. Domnul Ţuţu nu e prezent în cadrul companiei. I-au fost puse în vedere anumite restricţii”.

Conform acestuia, Ministerul Economiei a început procedurile pentru selecţia Consiliului de Administrație și a directorului general al Romarm, însă procedurile durează „în jur de trei luni de zile”.

„Nivel ridicat de integritate”

De altfel, numele lui Gabriel Țuțu figurează în continuare pe site-ul Romarm ca director general al companiei de stat: „Un manager extrem de motivat și proactiv, cu o experiență solidă în domeniul sistemelor de securitate și siguranță a informației.

  • Nivelul ridicat de integritate și sprijinul oferit echipei definesc un comportament de leader cu rezultate dovedite în poziția de manager.
  • 10 ani de experiență în Serviciul Român de Informații și 5 ani de securitate comercială, timp în care au fost menținute colaborări prolifice cu mai multe agenții guvernamentale, diplomatice și de informații.
  • Abilități excelente de management și leadership, cu o experiență dovedită în securitatea și gestionarea riscurilor în medii dificile și cu risc ridicat.
  • Experiență în managementul companiilor de stat și a instituțiilor guvernamentale”.

La sfârșitul lunii ianuarie, directorul Romarm, Gabriel Ţuţu, şi Alexandru Piţurcă, fiul lui Victor Piţurcă, au fost reținuți în dosarul legat de achiziţii de măşti de protecţie neconforme pentru Ministerul Apărării.

Ulterior, un judecător de la Tribunalul Bucureşti a respins cererea DNA de arestare preventivă pentru 30 de zile a directorului Romarm, Gabriel Ţuţu, şi a lui Alexandru Piţurcă. Magistratul a dispus ca cei doi să fie plasaţi sub control judiciar, având mai multe interdicţii.

În acelaşi dosar, Victor Piţurcă este cercetat, tot sub control judiciar, pentru cumpărare de influenţă.

Procurorii DNA explică în referatul cu propunerea de arestare a șefului Romarm - document anonimizat obținut de HotNews.ro - cum a dat statul român aproape două milioane de dolari pentru echipamente de producere a măștilor, care s-au stricat după punerea în funcțiune, iar până la urmă nicio mască nu a fost vândută.

În procesul de atribuire a contractului, Țuțu ar fi luat deciziile de unul singur, nu ar fi cerut specificații tehnice, crezând pe cuvânt ce i-a spus furnizorul și ar fi modificat clauze contractuale în defavoarea statului român.

În referatul cu propunerea de arestare a lui Gabriel Țuțu, aflat la șefia Romarm din decembrie 2019, procurorii DNA descriu cu lux de amănunte unul dintre cele mai mari tunuri date în pandemie.

Gabriel Țuțu este cel care a gestionat toată afacerea prin care Romarm a ajuns să aducă din China utilaje cu care ar fi urmat să producă 8.000 de măști pe oră (fiecare utilaj). Total plată: aproape două milioane de dolari pentru o linie de producție care s-a stricat la scurt timp. Iar măștile care au ajuns să fie fabricate totuși au rămas în depozite, fără ca Romarm să reușească să le vândă.

Acuzațiile pe care DNA i le aduce șefului Romarm

Potrivit DNA, pe fondul pandemiei generate de virusul COVID-19, în perioada 19 martie 2020 - 16 septembrie 2021, Gabriel Ţuţu, în calitate de director general al Romarm, cu încălcarea dispoziţiilor legale, ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte şi o societate controlată de Alexandru Piţurcă, în condiţii dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziţie publică ce vizau cumpărarea a şapte utilaje neconforme de producere a măştilor de protecţie.

„Prin demersurile menţionate mai sus, CN Romarm SA a fost prejudiciată cu suma de 8.647.584 lei, reprezentând contravaloarea utilajelor menţionate, valoarea materiei prime şi ulterior contravaloarea unor piese şi servicii conexe (în afara contractului)”, arată anchetatorii.

Într-un context asemănător, procurorii spun că, în perioada 19 martie 2020 - 10 aprilie 2020, Gabriel Ţuţu ar fi pretins, printre altele, de la reprezentanţii societăţilor implicate în achiziţiile de mai sus introducerea într-un circuit comercial de livrare măşti de protecţie neconforme către Ministerul Apărării Naţionale a unui prieten de-al său fără ca acesta să desfăşoare activităţi comerciale reale auxiliare contractului de livrare produse de protecţie şi efectuarea unor plăţi către acesta (40% din cota de profit rezultată) sub aparenţa unui contract de consultanţă.

„În schimbul acestor servicii, suspectul Gabriel Ţuţu ar fi lăsat să se creadă că are influenţă asupra funcţionarilor din cadrul MApN şi că îi va determina pe aceştia să încredinţeze direct şi fără proceduri publice contractele de furnizare, dar şi să efectueze recepţia fără problemă a produselor respective şi să achite la timp facturile emise în acest sens. În contextul menţionat mai sus, suspectul Ţuţu Gabriel ar fi primit printr-un intermediar suma de 50.000 lei”, menţionează procurorii anticorupţie.

DNA mai susţine că Alexandru Piţurcă ar fi acceptat, în mod direct, condiţiile impuse de Gabriel Ţuţu, în schimbul cărora acesta din urmă ar fi lăsat să se creadă că are influenţă asupra unor funcţionari din cadrul MApN şi că îi va determina să încredinţeze direct şi fără proceduri publice contracte de furnizare produse de protecţie împotriva coronavirusului.