Senatorul român și fostul ministru de externe Titus Corlățean se va deplasa săptămâna viitoare la Viena pentru a căuta modalități de ieșire din criza provocată de veto-ul legat de problema Schengen, scrie Der Standard, care i-a luat un interviu politicianului român
STANDARD: Care este situația în România după vetoul surprinzător al Austriei împotriva aderării la spațiul Schengen?
Corlățean: România s-a aflat într-o situație paradoxală. Am fost respinși de Austria deși îndeplinisem toate condițiilel. Aș dori să subliniez că migranții ilegali nu vin prin România. Și dacă cineva continuă să asocieze refugiații ucraineni cu migrația ilegală, atunci acea persoană este fie neprofesionistă, fie dezonorantă. De asemenea, este o prostie să crezi că un migrant care vine din Serbia sau Croația ar merge apoi spre est și apoi ar urca în nord, până în România. De ce ar trebui să se plimbe în loc să meargă direct spre vest prin Ungaria? Cu toate acestea, acum căutăm la Viena o cooperare la nivel de parteneriat pentru a defini o foaie de parcurs pentru aderarea la Schengen anul acesta, chiar dacă una în doi pași
STANDARD: La care doi pași te referi?
Corlățean: Aderarea la Schengen ar putea începe cu unele dintre granițe, precum aeroporturile și frontierele maritime. După aceea să urmeze o perspectivă clară pentru frontierele terestre, mai ales din cauza obiecțiilor austriece cu privire la granița cu Bulgaria. Dar ar fi o greșeală pentru noi toți dacă am continua cu discursuri paralele, de exemplu dacă cancelarul austriac și ministrul de interne ar continua să se certe pe orice temă legată de Schengen. Știm care este realitatea, care nu este acceptată de guvernul austriac din motive politice. Dar acum avem nevoie de o înțelegere comună - trebuie să rezolvăm problema și să construim punți.
STANDARD: Guvernul austriac a construit poduri? Te vei întâlni cu un oficial guvernamental când vei veni la Viena?
Corlățean: Nu, am contacte cu parlamentarii, dar nu ne putem întâlni cu nimeni de la guvern. Ministerele în cauză nu sunt disponibile pentru delegația noastră din diverse motive, cum ar fi alte obligații. Nu sunt obișnuit cu o asemenea reținere. Austria ar trebui să aibă un interes să aibă relații bune cu o țară în care s-a investit mult capital austriac și unde se fac profituri.
STANDARD: Ce prejudicii a făcut vetoul austriac Schengen?
Corlățean: Marele partid de guvernământ austriac a folosit în mod imoral România pentru jocul politic intern înaintea alegerilor provinciale din Austria Inferioară, dar nici măcar nu și-a atins scopul făcând acest lucru. A pierdut majoritatea, în timp ce alimentează extrema dreaptă din Austria și pune în pericol un parteneriat, inclusiv economic, cu o țară cheie. Ne-am pierdut încrederea în parteneriatul cu Austria. Dincolo de pagubele din cadrul establishment-ului politic, cel mai rău lucru este sentimentul de umilire pentru societatea românească. România este o țară latină. Poate nu reușim să ne concentrăm ca nemții și austriecii când vine vorba de gestionarea emoțiilor. În plus, românii care locuiesc în Italia și Spania care trec granițele de cel puțin două ori pe an continuă să aștepte zile în șir
STANDARD: Care sunt consecințele pentru relațiile dintre Austria și România?
Corlățean: Există două condiții importante într-o relație bilaterală: predictibilitatea și onestitatea. Austria a confirmat sprijinul pentru intrarea României la Schengen de peste 20 de ori anul trecut, inclusiv pe 16 noiembrie la Forumul de la Salzburg de la București. Dar a doua zi totul a fost radical diferit. Asta este opusul previzibilității și o lipsă de onestitate. Sunt politician, pot să înțeleg că sondajele și alegerile sunt importante, dar măcar ai putea să-l suni pe partener și să-i spui: Uite, prietene, avem o problemă.
STANDARD: Cum a schimbat asta România?
Corlățean: Până acum nu am avut mișcări anti-europene semnificative, dar acum cresc puternic. Există, de asemenea, riscul ca firmele și investițiile fi vătămate în ambele țări. În mediul geostrategic actual, cu acest război teribil și consecințele sale, nu avem nevoie de daune suplimentare. Companiile austriece din România au declarat în unanimitate că nu vor să fie asociate cu vetoul Schengen.Oamenii încep să pună întrebări de genul: și-a îndeplinit o companie mare toate obligațiile când a avut loc privatizarea companiei românești de petrol și gaze? Achită taxele integral?
STANDARD: În România, vetoul se explică prin faptul că Austria este aproape de Kremlin.
Corlățean: Mulți români percep Austria ca un hub rusesc. Dar este vorba despre ce este România pentru Austria. Din nou, tot ce trebuie să faci este să te uiți la hartă. România a primit 3,5 milioane de refugiați ucraineni și gestionează exporturile de cereale din Ucraina. Douăsprezece milioane de tone au fost transportate prin portul Constanța. Este vorba despre securitatea oamenilor din regiune pe care o protejăm împreună cu aliații NATO. Un politician responsabil ar trebui să înțeleagă că nu are rost să rănești o astfel de țară. Am auzit că o industrie pierde 200 de milioane de euro pe lună pentru că nu am putut adera la zona Schengen.
Nu știu dacă mai avem un partener în Viena astăzi. Aceasta este întrebarea principală pe care o voi pune la Viena
11
27
