In marja Conferinței de Securitate de la Munchen, am discutat cu colegul meu Dmytro Kuleba și am solicitat clarificarea cât mai curând a poziției Ucrainei privind dragarea canalului Bistroe, complementar demersurilor deja întreprinse de MAE român pe lângă partea ucraineană, a scrie pe Twitter sâmbătă seara Bogdan Aurescu.

Dmytro Kuleba și Bogdan AurescuFoto: INQUAM Photos / Octav Ganea

Reamintim că în disputa privind lucrările de pe canalul Bâstroe, partea ucraineană spune că a informat România, în vreme ce autoritățile noastre susțin contrariul.

Lucrările operaționale de dragare pe șenalul maritim navigabil se execută în mod permanent de mai mulți ani în zonele specificate și convenite, în conformitate cu normele legislației ucrainene, acordurile și convențiile internaționale, transmite Ambasada Ucrainei la București.

În august 2022, partea ucraineană a informat Administrația Fluvială a Dunării de Jos cu privire la lucrările planificate.

​Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) din Tulcea nu a primit nicio solicitare pentru aprobarea unui proiect care să vizeze adâncirea şenalului navigabil al canalului Bâstroe, din Ucraina, a declarat, pentru Agerpres, directorul executiv al instituţiei, Viorica Bîscă.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunțase anterior că va transmite Comisiei Europene că România se opune intenției Ucrainei - care nu este una nouă - de a face lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe, precizând că până acum nu a fost informată de vreo instituție din România despre lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe pe care le-ar face acum ucrainenii. MAE reamintește poziția României, care nu este de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T). Reacția vine după ce ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, spunea miercuri că „există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”.