Premierul Nicolae Ciucă a anunțat, miercuri, că a cerut să se verifice dacă firmele care au ridicat construcțiile prăbuşite la cutremurul din Turcia au construit în România, spunând că trebuie revizuite standardele din domeniul construcţiilor și calitatea materialelor.

Cutremur în TurciaFoto: AA/ABACA / Abaca Press / Profimedia

• „Am cerut ca pe baza măsurilor care au fost luate în Turcia și a companiilor care au fost identificate ca executând lucrări de construcții în zona unde s-a produs cutremurul și deja au fost nominalizate să se verifice dacă au construit în România și, în funcție de rezultat, să identificăm măsurile care pot fi luate la nivelul fiecărei instituții”, a declarat Ciucă la începutul ședinței de guvern.

El a spus că este nevoie să fie revizuite standardele din domeniul construcțiilor și calitatea materialelor din construcții, ca să existe certitudinea că „prin standardele pe care le impunem în aceste documente vom reuși să avem conștiința că am luat toate măsurile astfel încât ceea ce este prevăzut în documentele din proiectele de construire să fie similare cu ceea ce se realizează în realitate”.

• „Ca atare, domnilor miniștri, la nivelul cancelariei mâine ordinul va fi semnat și vă rog să vă desemnați personalul care va face parte din acest comitet interinstituțional”, a adăugat Ciucă.

Peste 50.000 de clădiri din Turcia s-au prăbușit sau au fost grav avariate în urma cutremurului

Autorităţile din Turcia spun că 50.576 de clădiri s-au prăbuşit sau sunt grav avariate în urma celor două seisme devastatoare produse săptămâna trecută și trebuie demolate urgent, a avertizat Ministerul Planificării Urbane, scrie Agerpres, citând DPA.

Autorităţile spun că au inspectat peste 387.000 de clădiri din cele 10 provincii afectate de cutremur în sud-estul ţării.

În oraşul Gaziantep se află cel mai mare număr de clădiri care trebuie demolate de urgenţă - 12.000 -, urmat de 10.911 de clădiri în Hatay şi 10.777 în Kahramanmaras, conform sursei citate.

În urma cutremurului cu magnitudinea de 7,8 grade produs în 6 februarie în Turcia și Siria și urmat de 3.858 de replici, autorităţile turce au raportat 35.418 de morţi doar în această ţară, totalul deceselor împreună cu cele din Siria ajungând la peste 40.000.

Aproximativ 1,6 milioane de persoane se află în prezent în adăposturi de urgenţă în Turcia, iar alte 600.000 au părăsit regiunea sau au fost evacuate.

Între timp, autorităţile turce au arestat mai multe persoane pentru presupusă responsabilitate pentru clădirile prăbuşite.

Cum a fost posibil ca mii de blocuri noi din Turcia, abia inaugurate, să cadă cu totul la cutremur?

În urma cutremurului, pe rețelele sociale au apărut zeci de filmulețe cu blocuri prăbușite în întregime.

Confruntaţi cu dezastrul adus de cutremurul care a pus la pământ mii de blocuri de locuinţe ca pe nişte piese dintr-un joc de domino, oamenii s-au declarat revoltați că reglementările în domeniul construcţiilor sunt aplicate deficitar, ceea ce a contribuit fără îndoială la prăbuşirea atât de multor clădiri şi la un bilanţ atât de mare al victimelor, conform BBC.

Regulile în materie de construcţii au fost înăsprite în urma unor dezastre anterioare care s-au produs în Turcia. De asemenea, au fost introduse standarde de siguranţă mai stricte după cutremurul din 1999 din jurul oraşului Izmit, din nord-vestul ţării, în care au murit 17.000 de persoane.

Totuşi, există practica „amnistiilor periodice”, care oferă scutiri legale acelor structuri construite fără certificatele de siguranţă necesare, în schimbul plăţii unei taxe. Acest lucru a contribuit la catastrofa recentă, consideră experţii.

„Amnistie” pentru zeci de mii de blocuri

Până la 75.000 de clădiri din zona afectată de cutremur în sudul Turciei au primit „amnistie” de construcţie, potrivit lui Pelin Pınar Giritlioğlu, şeful de la Istanbul al Uniunii Camerelor de ingineri şi arhitecţi din Turcia.

Serviciul Reality Check de la BBC a analizat unele dintre clădirile construite recent care s-au prăbuşit în timpul cutremurului și a căutat ce declaraţii au fost făcute iniţial de companiile de construcţii cu privire la conformitatea acestor construcţii cu riscul seismic.

Astfel, una dintre clădirile din Malatya a fost finalizată chiar anul trecut, iar pe reţelele sociale au circulat capturi de ecran cu un anunţ care spunea că a fost „finalizată în conformitate cu cele mai recente reglementări privind cutremurele”. În text se preciza că toate materialele şi manopera folosite au fost „de primă clasă”.

În prezent, nu mai există nicio urmă a acestui anunţ, dar mai multe persoane au făcut poze şi înregistrări video şi le-au postat online. Reclama se potriveşte cu stilul altora similare de pe site-ul companiei, menţionează BBC.

Un alt bloc de apartamente construit recent în oraşul portuar Iskenderun este în mare parte distrus. Compania de construcţii care a ridicat această clădire are postată o imagine care arată că a fost finalizată în 2019. BBC a verificat că imaginea clădirii distruse corespunde cu locaţia fotografiei publicitare a blocului făcută de companie.

„Miile de clădiri care s-au prăbuşit nu corespund niciunui cod de construcţie”

Deşi cutremurele de luni au fost puternice, experţii spun că imobilele construite corespunzător ar fi trebuit să poată rămâne în picioare.

„Intensitatea maximă a acestui cutremur a fost violentă, dar nu neapărat suficientă pentru a dărâma clădiri bine construite”, spune David Alexander, profesor de planificare şi gestionare a situaţiilor de urgenţă la University College London.

• „În cele mai multe locuri, nivelul de trepidaţii a fost mai mic decât cel maxim (suportabil), aşa că putem concluziona că din miile de clădiri care s-au prăbuşit, aproape toate nu corespund niciunui cod de construcţie antiseismică care în mod rezonabil ar fi trebuit să existe”, a explicat profesorul.

Cele mai recente norme impun ca structurile din regiunile predispuse la cutremure să folosească beton de înaltă calitate, armat cu bare de oţel. De asemenea, coloanele şi grinzile trebuie să fie distribuite în aşa fel, încât să poată absorbi eficient impactul cutremurelor.

Cu toate acestea, aceste legi au fost aplicate în mod deficitar.

• „În parte, problema este că, pe de o parte există foarte puţine lucrări de modernizare a clădirilor existente, iar pe de altă parte standardele de construcţie pentru construcţiile noi sunt foarte puţin aplicate”, spune profesorul Alexander.

O altă clădire care a fost inaugurată în Antakya în 2019 poate fi văzută în mare parte distrusă într-o imagine verificată de BBC.

Ce înseamnă aministia în construcții în Turcia

De ce s-a ajuns la această situaţie? Pentru că guvernul a oferit periodic „amnistii pentru construcţii” - în fapt, nişte scutiri legale, contra plăţii unei taxe, pentru acele structuri construite fără certificatele de siguranţă necesare.

Aceste amnistii se practică începând cu anii 1960, cea mai recentă datând din 2018.

Criticii au avertizat de mult timp că astfel de practici riscă să ducă la o catastrofă în cazul unui cutremur major, ceea ce s-a şi întâmplat. Cu doar câteva zile înainte de ultimul dezastru, presa turcă a relatat că un nou proiect de lege aşteaptă aprobarea Parlamentului, pentru a acorda o nouă amnistie pentru lucrări de construcţie recente.

După ce un cutremur soldat cu morţi a lovit provincia vestică Izmir în 2020, o investigaţie a BBC Turcia a constatat că 672.000 de clădiri din Izmir beneficiaseră de cea mai recentă amnistie. Acelaşi reportaj cita Ministerul Mediului şi Urbanismului care a declarat în 2018 că peste 50% dintre clădirile din Turcia - echivalentul a aproape 13 milioane de clădiri - au fost construite cu încălcarea reglementărilor.