​​Doi din cinci copii spun că au fost jigniți sau au primit mesaje supărătoare pe internet, în creștere cu aproximativ 3 puncte procentuale față de anul trecut. Cu toate acestea, doar 17% dintre copii admit că au trimis altora astfel de mesaje cu conținut ofensator. Ponderea fetelor care afirmă că au fost jignite pe internet este cu 12 puncte procentuale mai mare decât a băieților care au avut o astfel de experiență, iar copiii din mediul rural afirmă într-o măsură mai ridicată că au fost jigniți pe internet, comparativ cu cei din mediul urban, arată datele unei anchete realizate de Salvați Copiii România în luna ianuarie. Organizația atrage atenția că hărțuirea online, cyberbullying-ul, are consecințe socio-emoționale pe termen lung și se adaugă cazurilor de violență fizică din școli.

Copil abuzatFoto: Artit Oubkaew / Alamy / Profimedia Images

Sondajul online realizat printre copiii care au acces la internet, cu vârsta cuprinsă între 8 si 17 ani, relevă că:

  • 77 % dintre copii afirmă că petrec cel puțin 3 ore zilnic, pe internet.
  • Fetele afirmă într-o măsură semnificativ mai ridicată că petrec peste 6 ore online, comparativ cu băieții, la fel adolescenții comparativ cu copiii de vârstă mai mică.
  • 40% dintre copii afirmă că au fost jigniți sau deranjați pe internet, în creștere cu aproximativ 3 puncte procentuale comparativ cu anul trecut.
  • Adolescenții/liceenii și fetele afirmă acest lucru într-o măsură semnificativ mai ridicată.
  • Ponderea fetelor care afirmă că au fost jignite pe internet este cu 12% mai mare decât a băieților care au avut o astfel de experiență.
  • 20% dintre copiii care au fost jigniți pe internet afirmă că acest lucru se întâmplă cel puțin o dată pe săptămână.
  • Persoanele cunoscute online, alături de prieteni, sunt principalii autori indicați de copii când vorbesc de jigniri pe Internet.
  • 17% dintre copii afirmă că au postat sau trimis mesaje jignitoare.
  • Adolescenții și băieții afirmă acest lucru într-o măsură semnificativ mai ridicată.

Studiile realizate de Organizația Salvați Copiii de-a lungul timpului arată că fenomenul de cyberbullying continuă să reprezinte principala amenințare pentru copii în mediul virtual.

Doar 3 din 10 victime ale abuzului cibernetic au avut încredere să discute cu cineva despre incident, de obicei un prieten.

Pentru că traumele afectează modul de funcționare și randamentul școlar, este crucial ca părinții și profesorii să înțeleagă că într-o astfel de situație toți copiii implicați sunt victime, indiferent de rolul pe care îl au (victima, agresor, martor) și au nevoie de ajutor din partea adulților pentru a gestiona situația și a reduce efectele, conform specialiștilor.

Studiu de caz:

  • Fetița mea are 13 ani și este în clasa a VII-a. A fost mereu o fetiță veselă, cu mulți prieteni. De o lună, ceva s-a schimbat.
  • Este mereu tristă, nu mai comunică cu mine așa cum o făcea și nu mai vrea să iasă afară din casă, nici măcar la ziua prietenei ei.
  • Într-un final, am aflat calvarul prin care trecea: câteva fete i-au creat un profil pe instagram, unde au postat din fotografiile pe care ea le trimisese pe grupul lor privat de whatsapp. Erau fotografii de la noi din casă, cu ea în pijama sau într-un tricou vechi.
  • De atunci, colegii au început să râdă de ea la școală. Era umilită. Prietenele ei, în loc să o sprijine, contribuiau și ele la glume și jigniri.

În 2022, numărul de sesizări primite la linia de raportare esc_ABUZ se menține la un nivel ridicat: 8.804 solicitări, dintre care 6.092 cu conținut dăunător ilegal: 5.686 fiind imagini sau materiale înfățișând abuz sexual asupra copiilor. Din 2016 până în prezent, mai mult de 27.000 de sesizări au fost făcute prin punctul civil de raportare esc_ABUZ.

Materialele identificate au fost trimise de către specialiștii Salvați Copiii către IGPR, unde acestea sunt investigate, urmărind eliminarea conținutului de pe internet, identificarea și asistența oferită victimei, precum și anchetarea agresorilor.

Un copil din trei, dintre cazurile care au apelat la serviciile de consiliere ale psihologilor organizației în 2020 – 2021, s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, și anume tentative de suicid.

  • “Ne îngrijorează faptul că cyberbullyingul continuă să afecteze într-un mod semnificativ copiii și tinerii din țara noastră. Acest fenomen poate cauza sentimente de însingurare, teamă, tristețe, uneori chiar disperare, având un impact emoțional, social și cognitiv important asupra tuturor copiilor implicați, fie ei victime, martori sau agresori.
  • Primim constant, la linia de consiliere pe care Salvați Copiii o pune la dispoziția copiilor, părinților și profesorilor care întâmpină dificultăți pe internet, mesaje de la copii care sunt victime sau martori ai cyberbullyingului.
  • Înainte de pandemie, 83% dintre cazuri au fost primite de la copii și 17% de la adulți. După pandemie, 95% dintre cazuri de cyberbullying sunt primite de la tineri. Observăm o creștere de 12% a solicitărilor venite la serviciul de consiliere din partea copiilor și adolescenților.
  • Este nevoie de strategii la nivel de politici publice prin care drepturile copiilor în mediul online să fie respectate”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii.

Conform datelor oficiale, în sistemul de educație a fost înregistrată o creștere cu aproape o treime a situațiilor de bullying sesizate, în anul școlar 2021-2022, prin comparație cu anul școlar anterior (10.971 de situații de bullying constatate, față de 7.715).

În realitate însă, fenomenul este mult mai grav: analiza recentă a Organizației Salvați Copiii (finalul anului 2022) arată că bullying-ul în școală ori în clasă și perpetuarea lui în mediul online afectează emoțional, an de an, sute de mii de elevi care devin victime ale situațiilor de violență fizică și de amenințare sau ale mesajelor umilitoare transmise online (49%), asistă în calitate de martori (82%) sau recunosc că au comis ei înșiși astfel de fapte (27%).