Primarul Mihai Chirica vine cu precizări după ce presa locală a scris despre vizita sa la Bălți, oraș care s-a înfrățit cu Iași și care este condus de un primar rusofil care nu vorbește limba română.

Mihai ChiricaFoto: Agerpres

Într-un articol publicat de 7Iasi.roși preluat de HotNews.ro scrie că primarul Mihai Chirica s-a întâlnit la mijlocul lunii ianuarie cu Nicolai Grigorișin, omologul său de la Bălți, Republica Moldova, un rusofil convins, fost membru al Partidului Nostru, înființat de Renato Usatîi, una dintre cele mai controversate personalități din Basarabia, un milionar al cărui nume a fost legat de mai multe crime și scandaluri.

Chirica: Fiecare demers de înfrățire trebuie văzut ca o încurajare

Într-un drept la replică, Mihai Chirica susține că nu s-a înfrățit cu „primarul Grigorișin, ci Capitala Istorică a României s-a înfrățit cu un oraș în care peste 30% dintre locuitori se declară români, dar se simt abandonați de România”. De asemenea, el precizează că „fiecare demers de înfrățire trebuie văzut ca o încurajare și ca o mână frățească întinsă către oamenii care stau cu spaima războiului”.

Mai jos, precizările primarului Mihai Chirica:

  • „Înainte de toate, subliniez faptul că vizita pe care am făcut-o în municipiul Bălți în data de 15 ianuarie 2023, împreună cu o importantă delegație formată din personalități ieșene, a avut loc în contextul aniversării Zilei Culturii Naționale, dar și a împlinirii a 173 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu. Prin urmare, programul vizitei a cuprins o serie de evenimente menite a marca strânsele legături culturale și academice dintre cele două orașe.
  • Am depus coroane de flori la bustul Poetului Național de la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din localitate, precum și la monumentul aflat pe Aleea Clasicilor Culturii Naționale. De asemenea, grație consulului general al României la Bălți, Petrișor-Ionel Dumitrescu, delegația ieșeană a vizitat Universitatea de Stat „Alecu Russo” Bălţi, acolo unde Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași are o extensie universitară.
  • Menționez că din delegația ieșeană au făcut parte nume reprezentative pentru profilul academic și cultural al Municipiului Iași. La toate evenimentele i-am avut alături pe prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, academicianul Victor Spinei, Preşedintele Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române, Cassian Maria Spiridon, președintele Uniunii Scriitorilor – filiala Iași, Adi Cristi, directorul Casei de Cultură a Municipiului Iași, Aurica Ichim, directorul Muzeului Municipal „Regina Maria”, Carmen Cumpăt, directorul Spitalului Clinic de Recuperare, Gabriela Săndulescu, directorul Colegiului „Mihai Eminescu”, viceprimarul Cezar Baciu și Petru Movilă, administratorul public al Municipiului Iași.
  • Sub aceste auspicii, a avut loc și semnarea de către mine și primarul Nicolai Grigorișin a acordului oficial de înfrățire dintre Municipiul Iași și Municipiul Bălți.
  • Subliniez aici faptul că eu nu m-am înfrățit cu primarul Grigorișin, ci Capitala Istorică a României s-a înfrățit cu un oraș în care peste 30% dintre locuitori se declară români, dar se simt abandonați de România!
  • Să nu uităm un lucru extrem de important: această vizită a avut loc în împrejurări dramatice, ținând cont de războiul care se desfășoară în Ucraina. Oamenii, românii din Bălți, m-au întâmpinat cu lacrimi şi mi-au destăinuit problemele cu care se confruntă în această perioadă dificilă!
  • De altfel, municipiul Bălți se află alături de alte orașe care au semnat acorduri de înfrățire cu municipiul Iași, respectiv Chișinău, Cahul și Hâncești, toate aceste demersuri relevând dorința municipalității ieșene de a dezvolta relații tot mai trainice cu frații noștri de pe celălalt mal al Prutului.
  • Prin urmare, fiecare demers de înfrățire trebuie văzut ca o încurajare și ca o mână frățească întinsă către oamenii care stau cu spaima războiului care oricând poate ajunge la porțile lor.
  • Să nu minimalizăm necesitatea acestor vizite și, mai ales, să nu le atribuim conotații politice. Ele reprezintă binevenite punți de comunicare și dialog care vor permite menținerea în aceste orașe a spiritului românesc, cel care va putea ține vie dorința fraților moldoveni de a fi alături de valorile democratice europene şi de a fi alături de România!
  • Personal, în calitate de primar, voi pune întotdeauna mai presus de orice sprijinirea și susținerea fraților noștri de gând și suflet, uniți în aceeași dulce limbă română și același dor de România!
  • Am încredere că rândurile de mai sus vor clarifica motivele pentru care am decis, împreună cu Consiliul Local al Municipiului Iaşi, de a stabili punţi de legătură cu cât mai multe comunităţi româneşti din oraşele din Republica Moldova”