În urmă cu zece ani, după cazul copilului de patru ani ucis de câini în sectorul 2, primarul sectorului 6, Ciprian Ciucu, îi critica pe politicienii cărora „le este frică că dacă vor eutanasia câinii nu vor mai primi votul iresponsabililor” şi propunea „eradicarea tuturor câinilor fără stâpân din Bucureşti”, el susţinând atunci că acest lucru trebuie făcut „fără limbaj dublu, fără menanjamente, fără întârzieri”, scrie News.ro. El se declara dispus să pună la bătaie bani cu care să înfiinţeze o organizaţie care să își asume „misunea de eradicare a câinilor fără stăpân, plus oferirea de asistenţă juridică gratuită victimelor”.

​Ciprian CiucuFoto: Facebook/ ​Ciprian Ciucu

În 2 septembrie 2013, doi fraţi de 4 și 6 ani au fost atacaţi de șase câini fără stăpân pe un teren privat din București. Băiatul cel mare a reușit să scape, dar cel mic, Ionuț, a fost sfâşiat de câini. Copiii fugiseră de lângă bunica lor din parcul Tei.

„Nu mai suport să trăiesc într-un oraș cu copii sfâșiați de câini. Îmi e frică. Am niste idei”

  • „Punem cu toţii presiune pe primăriile Bucureştiului să îşi asume eradicarea câinilor vagabonzi în cel mai scurt timp posibil”, „identificăm legislaţia naţională pe acestă temă şi schimbăm prin presiune pe Parlament articolele care protejează iraţional animalele vagaboande”, scria Ciucu în contributors.ro.

În urmă cu 10 ani, actualul primar propunea public „demontarea cu cifre şi cu imagini” a „campaniei organizaţiilor neguvernamentale care militează iraţional pentru protecţia animalelor fără stâpân”, dar şi „demascarea grupurilor de interese nelegitime care au de câştigat din afacerile de pe urma câinilor fără stăpân”, scrie News.ro.

Ciprian Ciucu, pe atunci consilier general al Capitalei, făcea atunci apel ca oamenii să iasă în stradă, în ziua înmormântării lui Ionuț Anghel, într-un „marș al tăcerii” în fața Primăriei Capitalei conduse atunci de Sorin Oprescu: „fără pancarte, fără scandări, doar noi, cât mai mulți îmbrăcati în negru, cu un moment de reculegere și eventual cu lumânări în mână”.

Dincolo de demersurile imediate, precum participarea protest tăcut, cu flori şi lumânări, consilierul de atunci îşi făcea publice ideile legate de modul în care se poate rezolva problema câinilor fără stăpân în Bucureşti.

Cel care avea să devină primar şapte ani mai târziu indica şi zona cu cele mai probleme legate de prezenţa câinilor maidanezi: Drumul Taberei, cartier situat exact în sectorul pe care în 2020 Ciprian Ciucu a fost ales să îl conducă.

  • „Nu vreau să mai fiu încă o dată muşcat pe la spate când nu sunt atent, nu vreu să îmi mai fie frică în propriul meu oraş.
  • Şi nu în ultimul rând nu mai vreau excremente de câine pe străzi, prin grădini şi parcuri şi nici paraziţi. Acum e noapte… câinii din Drumul Taberei s-au dezlănţuit, le aud ghearele pe asfalt în alergare, străzile le aparţin. DT este cartierul cu cel mai mare risc de atac canin.
  • Vă spun sincer că îmi este frică pentru ai mei”, mărturisea Ciucu în articolul de opinie cu titlul „Nu mai suport să trăiesc într-un oraş cu copii sfâşiaţi de câini. Îmi e frică. Am nişte idei” publicat pe contributors.ro.

„Trebuie să facem ceva decisiv”

El îi critica pe politicienii care evitau să ia măsuri radicale, precum eutanasierea animalelor, de teamă că vor plăti electoral pierzând la vot.

  • „Trebuie să facem ceva în privinţa asta! Ceva decisiv! Şi pentru asta avem nevoie să ne organizăm şi noi.
  • Iubitorii iresponsabili de câini (eu sunt un iubitor responsabil de animale, inclusiv câini) sunt foarte bine organizaţi, iar politicienilor le este frică că dacă vor eutanasia câinii nu vor mai primi votul iresponsabililor.
  • Ei cred că noi, iubitorii responsabili de animale, suntem mai mulţi iar ceilalţi sunt doar mai bine organizaţi. Trebuie să le demonstrăm că şi noi, cei care am tăcut, deşi am fost afectaţi până acum, suntem mai mulţi şi că ne şi putem organiza.
  • Sunt conştient de amploarea acţiunii pe care o propun şi ce presupune aceasta şi nu-mi face nicio plăcere.
  • Iar iubitorii iraţionali de animale trebuie să înţeleagă (şi noi toţi împreună cu ei) că şi câinii sunt victime ale existenţei mizere de pe străzi, loviţi de maşini şi decimaţi de boli şi paraziţi, fără a fi în grija nimănui”, mai scria Ciprian Ciucu.

El le cerea aleşilor locali „eradicarea tuturor câinilor fără stâpân din Bucureşti”: „Fără limbaj dublu, fără menanjamente, fără întârzieri. Vrem să să ne protejeze pe noi şi pe copiii noştri de pericolul ce ne pândeşte pe străzi”.

„Punem cu toţii presiune pe primăriile Bucureştiului să îşi asume eradicarea câinilor vagabonzi” / Ce măsuri propunea

În ceea ce priveşte metodele propuse pentru a obţine ce îşi propune, tânărul consilier de atunci nu se ferea de cuvinte precum „presiune”.

  • „Punem cu toţii presiune pe primăriile Bucureştiului să îşi asume eradicarea câinilor vagabonzi în cel mai scurt timp posibil.
  • Mai concret: Identificăm legislaţia naţională pe acestă temă şi schimbăm prin presiune pe Parlament articolele care protejează iraţional animalele vagaboande; Documentăm foarte bine problema şi o punem pe masa consiliilor locale din Bucureşti; (...)
  • Vom organiza o largă Coaliţie a Schimbării care va avea ca aliaţi oameni credibili, oameni interesaţi de sănătatea populaţiei (inclusiv medici);
  • Vom demasca grupurile de interese nelegitime care au de câştigat din afacerile de pe urma câinilor fără stăpân;
  • Vom cere socoteală Curţii Constituţionale care intervine complet aiurea în procesul legislativ pronunţându-se nepermis că, vezi Doamne, legea «[…] în mod esential, ar trebui să consacre soluţia eutanasierii numai‚ în ultima instanţă». De parcă aceste animale ar fi… cetăţeni. Dar de dreptul la viaţă al oamenilor, drept la care ar trebui să vegheze, nu zice nimic”, scria actualul primar.

„Soluție simplă şi nenegociabilă”

Cât despre soluţia propusă, Ciucu spunea atunci că e „simplă şi nenegociabilă” şi consta în „alocarea financiară din bugetele grase ale celor şapte primării pentru servicii de ecarisaj pentru angajarea a 15 hingheri de primărie si amenajarea a 6 adăposturi temporare cu o capacitate de 1.000 de locuri”.

El propunea cifre concrete legate de număr de hingheri, număr de echipe în care aceştia să fie organizaţi, număr de maşini pentru activitatea de ecarisaj, număr de adăposturi temporare, iar în baza celor propuse, calculele sale arătau că săptămânal 1.500 de câini ar fi urmat să fie strânşi de pe străzi.

  • „Aceştia vor fi ţinuţi în adăposturi în vederea adoptării / recuperării pentru 7 zile.
  • Adopţia se va face pe bază de contract de asumare a responsabilităţii cu clauze usturătoare pentru iresponsabili şi cu control periodic ulterior a condiţiilor de adopţie.
  • După fix şapte zile de la data intrării în adopost, în lipsa adoptării/recuperării animalele vor fi eutanasiate. În mod civilizat, folosind aceleaşi mijoace precum statele civilizate. La o rată de eutanasiere/adopţie de cca. 1.500 de câini pe săptămână scăpăm de aproximativ 6.000 pe lună.
  • În aproximativ un an de zile am scăpat de acestă mare năpastă, ruşine a Bucureştiului, a întregii ţări, dovadă de subdezvoltare culturală şi de mizerie”, propunea Ciprian Ciucu.

El prezenta şi costurile operaţiunilor la care făcea referire - calcule detaliate, în euro, de la costurile cu hingherii la cele pentru utilităţi, de la preţurile pentru adăposturi la cele pentru angajarea unor „hârţogari” care să se ocupe de procesele de adopţie sau eutanasiere.

„Dezorganizaţi, vom fi mai slabi decât iubitorii iraţionali de animale”

La acel moment, Ciucu părea dispus să pună în joc bani, timp şi imaginea proprie, pentru atingerea scopului legat de eradicarea animalelor vagabonde de pe străzile Bucureştiului.

  • „Ce pun eu în acest demers (în afară de vorbe) dacă decidem să ne organizăm: Bani.
  • Încep cu suma de 2.000 de lei, cu care voi înfiinţa o organizaţie care îşi va asuma misunea descrisă mai sus, plus oferirea de asistenţă juridică gratuită victimelor.
  • Din experinţă, un astfel de vehicul creează multe avantaje. Iar noi, dezorganizaţi, vom fi mai slabi decât iubitorii iraţionali de animale, organizaţi şi finanţaţi. Dar pentru a face asta am nevoie de alti voluntari, singur este mai greu si demotivant.
  • Timp petrecut într-un mod nu foarte plăcut. Nu am o pasiune pentru acest subiect, care, în esenţă, chiar mă dezgustă. Şi nici nu vreau să îmi fac o carieră din asta. Am deja una de care sunt relativ mulţumit. Imagine.
  • În mediul meu profesional cred ca sunt perceput într-un anumit fel, iar faptul că mă voi ocupa parţial de acest subiect îmi va afecta imaginea şi oamenii mă vor precepe ca omul-anti-câini, tinichea care nu mă încântă. E posibil să am printre prieteni iubitori iraţionali de animale, care mă vor detesta… Îmi asum şi asta”, scria Ciucu.

Tânărul politician la acea vreme sublinia că nu cere bani de la alţii, ci doar implicare şi voluntariat de la cei care îi împărtăşeau ideile.

„Nu mă spăl pe mâini”

Zece ani mai târziu, o femeie a murit sfâşiată de câini în sectorul condus de Ciprian Ciucu.

  • „Nu mă spăl pe mâini! Nu m-am spălat niciodată pe mâini, cu atât mai puţin acum, cu moartea tragică, în condiţii înfiorătoare, a Anei Oroş Daraban.
  • Am cunoscut-o pe Ana chiar pe Lacul Morii, spre insulă. Ieşise la alergat. A participat şi la acţiunea de curăţenie, am igenizat împreună zona. Am discutat despre proiectele viitoare, până unde şi cum vom face cu viitorul parc.
  • Vestea cumplită m-a dat peste cap, efectiv... nu am cuvinte. Noi am demarat deja propria anchetă internă la Poliţia Locală! Nu fuge nimeni de răspundere! Eu nu fug de răspundere, niciodată nu voi fugi de răspundere!!”, a fost prima reacţie a edilului, la o zi de la tragedia de sâmbătă de la Lacul Morii.

A propus acum ce propunea și acum 10 ani

Ulterior, Ciprian Ciucu a venit cu propuneri.

La fel ca în urmă cu 10 ani, vorbeşte acum despre serviciu de ecarisaj şi modificări legislative. Spre deosebire de discursul de acum un deceniu ţinut de tânărul de atunci, politicianul de azi promite: „câinii vor fi PERMANENT luaţi de pe raza Sectorului 6 (nu doar de luni până vineri, de la 8.00 la 16.00) şi ţinuţi în condiţii decente, umane”.

  • „Îmi asum vina de a conştientiza prea târziu creşterea numărului de câini fără stăpân, ca urmare a diminuării din ultimii ani a capacităţilor ASPA. Condoleanţe familiei, îmi pare nespus de rău! Noi NU vom fugi de atribuţii, vom cere şi asuma altele în plus”, mai spune primarul.

Miercuri, Ciucu a susținut și prima conferință de presă după ce Ana Oroș a murit sfâșiată de câini, în care a susținut că singura responsabilă este Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor, instituție aflată în subordinea Primăriei Capitalei.