Ministrul grec pentru Migraţie şi Azil, Notis Mitarachi, spune că „este foarte dificil în acest stadiu” să fie avansat un calendar privind aderarea României la Schengen, dar că speră ca în 2023 „să fie rezolvată criza”. Oficialul grec a făcut aceste declarații la București, după ce săptămâna trecută a lansat o iniţiativă de susţinere a aderării României şi Bulgariei la spațiul european de liberă circulație.

Spațiul SchengenFoto: Nikolai Sorokin / Dreamstime.com

Întrebat, într-un interviu pentru Agerpres, care ar fi un calendar realist pentru o nouă extindere a spaţiului Schengen, ministrul grec a spus că „în primul rând trebuie să ne punem de acord asupra paşilor concreţi care trebuie făcuţi pentru ca Austria şi Olanda să renunţe la veto-ul lor”. În acest sens, în săptămânile următoare vor avea loc mai multe întâlniri bilaterale, a precizat el.

• „Sperăm să facem un anunţ la Consiliul informal (Justiţie şi Afaceri Interne - n.r.) de la Stockholm despre paşii pe care i-am făcut până acum.
• Este foarte dificil în acest stadiu să avansăm un calendar, dar sper să rezolvăm criza în anul 2023”, a spus Mitarachi.

Despre decuplarea României de Bulgaria: Ar fi enorm de complicat

El a afirmat că o decuplare a României şi Bulgariei în procesul de aderare la Schengen „ar fi foarte dificilă pentru ambele ţări, atât practic, cât şi politic”:

• „Ar însemna că ar exista o frontieră Schengen ridicată între Bulgaria şi România pentru o scurtă perioadă de timp.
• Ar fi enorm de complicat, întrucât ar fi necesară o reproiectare a întregului proces Schengen pentru Bulgaria şi România”.

Notis Mitarachi a mai spus că înţelege că există preocupări în plus referitoare la Bulgaria, „dar acestea trebuie să fie rezolvate şi ele sunt rezolvate de Comisia Europeană, prin producerea documentaţiei necesare privind aplicarea principiilor statului de drept în toate statele membre UE".

„Aşadar, cred că progrese s-ar putea înregistra şi în cazul Ţărilor de Jos şi ar urma să mă întâlnesc cu omologul meu olandez în curând”, a afirmat ministrul grec.

Întrebat ce ar însemna ca România şi Bulgaria să nu adere nici în acest an la spaţiul Schengen, în contextul în care declaraţiile şefilor instituţiilor UE au creat din nou un orizont de aşteptare în acest sens, el a spus că „ar fi foarte negativ pentru însăşi zona Schengen”.

„Cred că faptul că ne-am confruntat cu provocări de-a lungul anilor, nu doar în privinţa migraţiei, face necesară mai multă Europă, face necesară mai multă cooperare instituţională şi structurală şi absenţa României şi a Bulgariei este un handicap pentru spaţiul Schengen însuşi”, a mai spus ministrul grec pentru Migraţie şi Azil.

Oficialul grec a mai spus în interviul pentru Agerpres că „absenţa României şi a Bulgariei este un handicap pentru spaţiul Schengen însuşi”.

Inițiativa Greciei pentru extinderea Spațiului Schengen cu Bulgaria și România

Ministrul grec pentru migrație și azil, Notis Mitarakis, a lansat săptămâna trecută o iniţiativă diplomatică în sprijinul României și Bulgariei. În cadrul unei vizite la Viena, el le-a transmis cancelarului austriac Karl Nehammer şi ministrului de interne Gerhard Karmer că "protejarea frontierelor externe ale UE în Bulgaria şi România nu poate fi decât un lucru pozitiv pentru Uniunea Europeană".

Întrebat, în interviul pentru Agerpres, de ce a lasat Grecia o astfel de inițiativă, oficialul grec a sus că țara sa „a fost mereu o susţinătoare a aderării României şi Bulgariei la zona Schengen”:

• „Am votat pentru la recenta reuniune a Consiliului UE. Am fost dezamăgiţi de faptul că s-a folosit un veto pentru a bloca aderarea României.
• Grecia a luat iniţiativa din trei motive. În primul rând, credem că este corect. Bulgaria şi România au îndeplinit toate condiţiile, au respectat pe deplin acquis-ul Schengen şi de aceea sunt pe deplin îndreptăţite să adere la zona Schengen.
• În al doilea rând, credem că este foarte important în lupta cu migraţia ilegală să avem mai multă, nu mai puţină Europă. Faptul că România şi Bulgaria vor adera la Schengen va însemna că va fi asigurată mai multă securitate pentru Europa. Şi cred că acesta trebuie să fie un scop comun. Şi, cu siguranţă, este de asemenea important pentru Grecia. Am fost foarte clari de la bun început că ne permite să ne conectăm din Grecia cu restul Uniunii Europene, prin Bulgaria şi România. Este foarte important pentru industria turistică, este foarte important pentru cooperarea economică bilaterală şi de asemenea în cadrul Uniunii Europene.
• Am vizitat Austria şi m-am întâlnit cu cancelarul austriac Karl Nehammer, cu omologul meu austriac (Gerhard Karmer - n.r.), de asemenea m-am întâlnit cu ministrul bulgar de interne (Ivan Demergiev - n.r.) şi astăzi cu ministrul român de interne (Lucian Bode - n.r.). Lucrăm împreună cu preşedinţia semestrială a UE deţinută în prezent de Suedia şi cu Comisia Europeană pentru a găsi paşii necesari pentru a rezolva această criză în viitorul apropiat”.

„Știu că asta așteaptă România și Bulgaria” - premierul Suediei, anunț în Parlamentul European

Premierul Suediei, Ulf Kristersson, a spus, marți, în plenul Parlamentului European, că înţelege dezamăgirile României şi Bulgariei, pe care le consideră justificate, şi că doreşte să pună pe agenda Consiliului JAI tema extinderii spațiului Schengen, conform unor europarlamentari români.

În perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2023, președinția Consiliului UE este asigurată de Suedia. Urmează Spania - iulie-decembrie 2023, Belgia - ianuarie-iunie 2024 și Ungaria - iulie-decembrie 2024.

Prima reuniune a Consiliului Justiție și Afaceri Interne sub președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene va avea loc în perioada 25-27 ianuarie, fiind una informală. În perioada 9-10 februarie, va avea loc Consiliul European, iar prima reuniune oficială a Consiliului JAI este programată în perioada 9-10 martie, la Bruxelles.

„E prea devreme să ne pronunţăm”

Therese Hyden, ambasadoarea Suediei la Bucureşti, țară care a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene, a declarat, săptămâna trecută, că dosarul privind aderarea României la Schengen va fi pe agenda unei reuniuni oficiale „atunci când condiţiile vor fi propice”, respectiv când Austria îşi va schimba poziţia privind România, iar Olanda îşi va schimba poziţia privind Bulgaria.

• „Am preluat acest dosar important de la preşedinţia cehă şi vom lucra intens. Este prea devreme să ne pronunţăm când se va încheia acest proces”, a spus Therese Hyden.
• „Colaborăm îndeaproape cu România pe această temă şi cu toate părţile interesate şi implicate.
• Dosarul Schengen va fi pe agenda Consiliului JAI atunci când sunt îndeplinite condiţiile, adică atunci când Austria îşi va fi schimbat poziţia faţă de România şi practic atunci când lucrurile vor fi clare cu privire la România şi Bulgaria. Suedia este angajată pe această cale şi va depune eforturi”, a mai afirmat ambasadoarea Suediei la București, într-o conferință de presă comună cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

De asemenea, reprezentantul permanent al Suediei la UE, Lars Danielsson, declara săptămâna trecută că Suedia nu va iniția un vot pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen până când nu se va ajunge la un acord cu statele care s-au opus acceptării celor două state în spațiul european de liberă circulație.

Lars Danielsson a precizat că președinția suedeză a Consiliului UE va organiza „consultări intensive” cu privire la modul în care se va proceda.

• „În opinia noastră, cu cât mai repede, cu atât mai bine.
• Dar nu vedem niciun rost să o înscriem pe ordinea de zi până când nu este clar că există o șansă rezonabilă de a obține aprobarea în Consiliul JAI.
• Așa că vom încerca să facem acest lucru în timpul președinției suedeze, dar nu pot garanta că se va întâmpla. Nu depinde în primul rând de noi, ci de părțile implicate”, a afirmat reprezentantul permanent al Suediei la UE, Lars Danielsson, potrivit Novinite.

Argumentele cu care Austria ține România în afara Schengen

După votul din JAI din 8 decembrie, atât cancelarul austriac, Karl Nehammer, cât și ministrul de Interne Gerhard Karner au adus ca argument că din cei peste 100.000 de imigranţi sau solicitanţi de azil ajunși în Austria, 75.000 nu fuseseră înregistraţi nicăieri, iar asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Ei au susținut că mulți dintre cei neînregistrați ar fi venit prin România sau Bulgaria, date contrazise de către autoritățile din România.

• „România și Bulgaria au cifre diferite. Aceste țări nici nu ar putea cunoaște numărul adevărat dacă nu înregistrează oamenii”, a explicat Nehammer discrepanța dintre datele privind migranții prezentate de guvernul austriac și de autoritățile de la București și Sofia.

El a subliniat, într-un interviu acordat postului public de televiziune, că ridicarea dreptului de veto va fi posibilă numai atunci când România și Bulgaria vor îmbunătăți protecția la frontiere.

Întrebat de ce Austria nu a ales calea obişnuită în UE, respectiv de a căuta aliaţi în rândul celorlalte state şi de a obţine astfel schimbări, Nehammer a spus că nicio altă ţară nu are - proporţional cu populaţia sa - o presiune a migrației similare celei a Austriei. De asemenea, Olanda a încercat de mult timp să găsească sprijin în Consiliul UE, dar nu a reuşit, iar „în celelalte ţări ale UE pur şi simplu problema a fost conştientizată altfel decât în Austria”. Cum Comisia Europeană nu acţiona, trebuia să se acţioneze „în forţă” şi la nivel naţional, a susținut cancelarul.

Și la reuniunea Consiliului European din 15 decembrie de la Bruxelles cancelarul austriac Karl Nehammer a continuat să susțină teza numărului mare de migranți care ar ajunge în Austria fără să fie înregistrați în România.

Întrebat, la Bruxelles, despre refuzul Austriei de a primi România în Schengen, Karl Nehammer a reluat teza numărului „uriaș” de migranți care au ajuns în Austria în acest an - 100.000, dintre care 75.000 neînregistrați de celelalte state prin care au trecut:

• „Poziţia Austriei este că trebuie să sprijinim Bulgaria şi România. Nu este o problemă de ţări împotriva altor ţări, este o problemă de securitate.
• Avem în Austria mai mult de 75.000 de persoane neînregistrate şi ştim că 20.000 de migranţi ilegali traversează România. Ştim asta ca urmare a investigaţiilor derulate de poliţia austriacă. Acum trebuie să găsim o soluţie la această problemă”.

La remarca unui jurnalist că aceste cifre sunt contestate de către autoritățile române, cancelarul austriac a răspuns:

• „Dar știţi că Poliţia Română îi are în evidenţă pe aceşti oameni care sunt înregistraţi în România.
• În Austria am înregistrat peste 100.000 de migranţi şi 75.000 dintre aceştia nu sunt înregistraţi. Este un număr uriaş.
• Este o problemă de securitate pentru întreaga Uniune Europeană.
• Aceasta este problema şi este necesar să spunem că nu este vorba despre a fi împotriva Austriei, Bulgariei sau României. Trebuie să rezolvăm împreună aceasta problemă de securitate şi cred că o vom face”.