Ministrul grec pentru migraţie şi azil, Notis Mitarachi, a declarat, luni, la Sofia, că, dincolo de rezultatele practice, extinderea spaţiului Schengen va trimite şi un semnal de unitate a UE într-o perioadă în care continentul este pus la încercare de cel mai mare conflict militar de după al Doilea Război Mondial. Oficialul grec urmează să facă o vizită și la București, în încercarea de a sprijini România și Bulgaria să intre în spațiul european de liberă circulație.

Zona SchengenFoto: Karaboux / Dreamstime.com

Ministrul grec pentru migraţie şi azil s-a întâlnit luni, la Sofia, cu ministrul de interne şi vicepremier bulgar Ivan Demergiev, discuțiile vizând migrația şi eforturile pe care le fac Grecia şi Bulgaria, ca ţări de primă intrare în UE, pentru a gestiona fluxurile de migraţie, scrie agenţia ANA, citând un comunicat ale ministerului elen de resort.

• „În acest context, dar şi în cel mai general privind managementul fluxurilor (de migraţie) deosebit de ridicate, trebuie să convenim măsuri imediate ce trebuie luate pentru a păzi mai bine frontierele externe, pentru protecţia eficientă împotriva sosirilor clandestine”, a afirmat ministrul grec la finalul întâlnirii.

Bulgaria, optimistă că va adera la spaţiul Schengen în prima jumătate a anului 2023

Cei doi oficiali au discutat, de asemenea, despre iniţiativele luate de Grecia pentru ca Bulgaria şi România să se alăture spaţiului Schengen.

Potrivit agenţiei ANA, Miratachi ar urma să vină și la Bucureşti, unde se va întâlni cu ministrul de interne Lucian Bode.

• „Această extindere (a Spaţiului Schengen - n.red.) va avea beneficii directe pentru întreaga Uniune Europeană, dar în special pentru Grecia, pentru că acum vom fi conectaţi rutier, în interiorul spaţiului Schengen, cu restul statelor membre ale UE, cu tot ceea ce implică aceasta pentru transportul comercial, dar şi pentru turism.
• Însă, dincolo de rezultatele practice, extinderea spaţiului Schengen va trimite şi un semnal de unitate şi tărie a UE într-o perioadă în care continentul nostru este pus la încercare de cel mai mare conflict militar de după Al Doilea Război Mondial”, a subliniat Miratachi.

La rândul său, ministrul bulgar de Interne s-a declarat optimist că Bulgaria va adera la Spaţiul Schengen în prima jumătate a anului 2023.

Percheziții de amploare la traficanți de migranți, în Bulgaria

Bulgaria a lansat măsuri la nivel naţional de combatere a migraţiei ilegale, a declarat luni ministrul de Interne Ivan Demergiev, adăugând că este vorba despre o campanie planificată cu mult timp în urmă.

Direcţia Generală pentru Combaterea Crimei Organizate şi Poliţia de Frontieră au raportat deja acţiuni de succes, a spus Demergiev. „Grupuri importante de trafic de migranţi au fost lovite. Operaţiunea va continua în zilele următoare în Turcia, precum şi în Bulgaria”, a menţionat el.

Potrivit ministrului, acţiuni similare sunt planificate cu Grecia: „Interacţiunea este singura modalitate de a răspunde la criminalitatea transfrontalieră”.

La rândul său, procurorul general Ivan Geşev a scris pe Twitter: „Munca în comun şi parteneriatul sunt singura modalitate de a proteja poporul şi interesele Bulgariei”.

Geşev le-a mulţumit procurorilor şi anchetatorilor din Bulgaria, conducerii Ministerului de Interne şi sutelor de poliţişti pentru munca desfăşurată în organizarea campaniei, după ce la ordinul procurorului general luni au avut loc percheziţii în toată țara, la adrese ale unor suspecți de trafic de migranți. Operaţiunea a fost desfăşurată de ofiţeri ai Direcţiei Generale de Combatere a Criminalităţii Organizate, Direcţiei Generale Poliţia Naţională, Direcţiei Generale Poliţia de Frontieră, Direcţiei de Interne Sofia, Direcţiei Jandarmeriei, precum şi ofiţeri ai Agenţiei de Stat pentru Securitate Naţională.

Au fost vizați presupuşi organizatori din partea bulgară ai marilor canale de trafic de fiinţe umane din Turcia, prin Bulgaria, Serbia, România până în ţări din Europa Centrală şi de Vest. Persoanele cercetate sunt suspectate de organizarea transportului prin recrutarea şoferilor. Sunt investigate şi persoane suspectate că oferă cazare temporară migranţilor.

Inițiativă a Greciei pentru extinderea Spațiului Schengen cu Bulgaria și România

Ministrul grec pentru migrație și azil, Notis Mitarakis, a fost primit joia trecută, la Viena, de cancelarul austriac, Karl Nehammer, după ce miercuri s-a întâlnit cu ministrul de interne, Gerhard Karner.

Potrivit unui comunicat dat publicității în acest sens, Grecia își asumă o inițiativă de a sprijini cererea Bulgariei și României de aderare la spațiul Schengen, a scris Naftemporiki, citat de Rador.

• „Grecia își asumă inițiativa de a sprijini cererea Bulgariei și României de aderare la Spațiul Schengen. Această extindere va avea, de asemenea, beneficii directe pentru Grecia, deoarece va fi unificată pe cale rutieră cu restul statelor membre ale Uniunii Europene. M-am întâlnit aici, la Viena, cu cancelarul austriac, domnul Karl Nehammer, și cu ministrul de interne, domnul Gerhard Karner, iar săptămâna viitoare voi efectua o vizită la Sofia și la București.
• Exista probleme care trebuie rezolvate, în special probleme legate de migrație, protecția frontierelor noastre externe, un subiect pentru care este necesară o politică europeană mai coordonată, dar și mai strictă. Pentru această inițiativă suntem în contact cu Președinția suedeză și Comisia Europeană”, a declarat Notis Mitarakis.

Ambasadoarea Suediei la București despre aderarea României la Schengen: E prea devreme să ne pronunţăm

Therese Hyden, ambasadoarea Suediei la Bucureşti, țară care a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene, a declarat, joia trecută, că dosarul privind aderarea României la Schengen va fi pe agenda unei reuniuni oficiale „atunci când condiţiile vor fi propice”, respectiv când Austria îşi va schimba poziţia privind România, iar Olanda îşi va schimba poziţia privind Bulgaria.

• „Am preluat acest dosar important de la preşedinţia cehă şi vom lucra intens. Este prea devreme să ne pronunţăm când se va încheia acest proces”, a spus Therese Hyden.
• „Colaborăm îndeaproape cu România pe această temă şi cu toate părţile interesate şi implicate.
• Dosarul Schengen va fi pe agenda Consiliului JAI atunci când sunt îndeplinite condiţiile, adică atunci când Austria îşi va fi schimbat poziţia faţă de România şi practic atunci când lucrurile vor fi clare cu privire la România şi Bulgaria. Suedia este angajată pe această cale şi va depune eforturi”, a mai afirmat ambasadoarea Suediei la București, într-o conferință de presă comună cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

Aderarea la Schengen este o prioritate majoră pentru România, care contează pe sprijinul Suediei, în calitate de mediator, a spus, la rândul său, Bogdan Aurescu, vorbind despre discuţiile cu oficiali suedezi în legătură cu aderarea României la Schengen.

Reamintim că România, care așteaptă intrarea în Schengen de 11 ani, nu a intrat în spațiul european de liberă circulație deși a avut sprijinul a 26 de state membre ale UE. Austria a reușit să blocheze, în Consiliul JAI din 8 decembrie, aderarea la Schengen, pentru o astfel de decizie fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”. În acelaşi timp, Croaţia a primit undă verde să adere la Schengen de la 1 ianuarie 2023.

Prima reuniune a Consiliului Justiție și Afaceri Interne sub președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene va avea loc în perioada 25-27 ianuarie, fiind una informală. Conform unor europarlamentari români, este însă prima ocazie din acest an pentru România pentru a cere un calendar ferm de aderare la Schengen.

În perioada 9-10 februarie, va avea loc Consiliul European, iar prima reuniune oficială a Consiliului JAI este programată în perioada 9-10 martie, la Bruxelles.

Argumentele aduse de Austria împotriva intrării României în Schengen

După votul din JAI din 8 decembrie, atât cancelarul austriac, Karl Nehammer, cât și ministrul de Interne Gerhard Karner au adus ca argument că din cei peste 100.000 de imigranţi sau solicitanţi de azil ajunși în Austria, 75.000 nu fuseseră înregistraţi nicăieri, iar asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Ei au susținut că mulți dintre cei neînregistrați ar fi venit prin România sau Bulgaria, date contrazise de către autoritățile din România.

• „România și Bulgaria au cifre diferite. Aceste țări nici nu ar putea cunoaște numărul adevărat dacă nu înregistrează oamenii”, a explicat Nehammer discrepanța dintre datele privind migranții prezentate de guvernul austriac și de autoritățile de la București și Sofia.

El a subliniat, într-un interviu acordat postului public de televiziune, că ridicarea dreptului de veto va fi posibilă numai atunci când România și Bulgaria vor îmbunătăți protecția la frontiere.

Întrebat de ce Austria nu a ales calea obişnuită în UE, respectiv de a căuta aliaţi în rândul celorlalte state şi de a obţine astfel schimbări, Nehammer a spus că nicio altă ţară nu are - proporţional cu populaţia sa - o presiune a migrației similare celei a Austriei. De asemenea, Olanda a încercat de mult timp să găsească sprijin în Consiliul UE, dar nu a reuşit, iar „în celelalte ţări ale UE pur şi simplu problema a fost conştientizată altfel decât în Austria”. Cum Comisia Europeană nu acţiona, trebuia să se acţioneze „în forţă” şi la nivel naţional, a susținut cancelarul.

Și la reuniunea Consiliului European din 15 decembrie de la Bruxelles cancelarul austriac Karl Nehammer a continuat să susțină teza numărului mare de migranți care ar ajunge în Austria fără să fie înregistrați în România.

Întrebat, la Bruxelles, despre refuzul Austriei de a primi România în Schengen, Karl Nehammer a reluat teza numărului „uriaș” de migranți care au ajuns în Austria în acest an - 100.000, dintre care 75.000 neînregistrați de celelalte state prin care au trecut:

• „Poziţia Austriei este că trebuie să sprijinim Bulgaria şi România. Nu este o problemă de ţări împotriva altor ţări, este o problemă de securitate.
• Avem în Austria mai mult de 75.000 de persoane neînregistrate şi ştim că 20.000 de migranţi ilegali traversează România. Ştim asta ca urmare a investigaţiilor derulate de poliţia austriacă. Acum trebuie să găsim o soluţie la această problemă”.

La remarca unui jurnalist că aceste cifre sunt contestate de către autoritățile române, cancelarul austriac a răspuns:

• „Dar știţi că Poliţia Română îi are în evidenţă pe aceşti oameni care sunt înregistraţi în România.
• În Austria am înregistrat peste 100.000 de migranţi şi 75.000 dintre aceştia nu sunt înregistraţi. Este un număr uriaş.
• Este o problemă de securitate pentru întreaga Uniune Europeană.
• Aceasta este problema şi este necesar să spunem că nu este vorba despre a fi împotriva Austriei, Bulgariei sau României. Trebuie să rezolvăm împreună aceasta problemă de securitate şi cred că o vom face”.