Pachetul legilor justiției asigură acum un cadru clar, pentru ca sistemul judiciar să funcționeze în parametri optimi, a susținut președintele Klaus Iohannis, joi, la ședința de constituire a noului Consiliu Superior al Magistraturii. „Vă încurajez să luați atitudine de fiecare dată când independența justiției este pusă în pericol prin încercări de imixtiuni politice”, le-a transmis el noilor membri CSM, aleși pentru un mandat de 6 ani.

Klaus IohannisFoto: Presidency.ro

Redăm integral discursul susținut de Klaus Iohannis la ședința de constituire a CSM:

  • „Începutul oricărui mandat, cu atât mai mult al unuia care privește o autoritate de rang constituțional, reprezintă un prilej de evaluare, de reflecție, un moment zero pentru proiectarea și construirea unei viziuni.
  • Radiografia ultimilor ani este una complexă. Cu toate provocările majore ale acestor ani, instituțiile statului român au găsit totuși resursele și puterea pentru a consolida parcursul democratic al țării.
  • Societatea civilă, politicienii onești și magistrații au vorbit și au acționat în spiritul valorilor societății în care vrem să trăim, iar România a făcut progrese.
  • Le mulțumesc membrilor Consiliului Superior al Magistraturii care își încheie mandatul pentru toate eforturile făcute și pentru dedicarea lor în îndeplinirea misiunii constituționale.
  • Democrațiile consolidate au găsit, prin arhitecturile lor constituționale și practicile instituționale, un echilibru între independența indispensabilă oricărui sistem judiciar modern și responsabilitatea celor chemați să aplice legea.
  • Nu uitați că judecătorii și procurorii, colegii dumneavoastră, v-au învestit cu încredere pentru următorii șase ani și că este important ca dialogul despre problemele sistemului judiciar, despre performanțele sau neajunsurile din instanțe și parchete, despre intențiile de reformă să nu se rezume doar la perioada premergătoare alegerilor.
  • Contactul permanent cu sistemul judiciar vă va oferi mereu imaginea de ansamblu de care aveți nevoie pentru îndeplinirea cu succes a noilor responsabilități.
  • Deschiderea față de societate, preocuparea constantă față de problemele sistemice transmise de justițiabili, de magistrați sau de ceilalți actori care contribuie la înfăptuirea actului de justiție, absența oricăror influențe politice și o atitudine proactivă sunt caracteristicile performanței în protejarea binelui public.
  • Reușita activității dumneavoastră și un răspuns prompt și adecvat la problemele sistemului judiciar depind și de capacitatea de a prelua aceste semnale venite dinspre societate sau dinspre profesioniștii dreptului.
  • Începeți mandatul cu o listă întreagă de provocări cu care se confruntă sistemul judiciar. Poate cea mai importantă este cea a resurselor umane, cu implicații directe asupra celerității și a calității actului de justiție.
  • Dumneavoastră vă revine sarcina gestionării rapide și echilibrate a carierei judecătorilor și a procurorilor, pentru a evita o criză a sistemului judiciar. Societatea așteaptă transparență, integritate și profesionalism de la membrii sistemului judiciar.
  • De la finalul anului trecut, România are un nou cadru legislativ pentru statutul magistraților, organizarea sistemului judiciar și organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii.
  • Reforma legilor justiției a fost o reformă îndelung discutată și asumată de România, inclusiv în dialogul cu partenerii noștri externi.
  • Pachetul legilor justiției asigură acum un cadru clar, pentru ca sistemul judiciar să funcționeze în parametri optimi și să vă sprijine în activitatea pe care o desfășurați.
  • Nu trebuie să uităm că reforma în domeniul judiciar s-a realizat și cu sprijinul societății civile. Modernizarea și creșterea calității actului de justiție nu ar fi fost posibile fără implicarea acesteia, fără cetățeni care să ceară constant standarde mai înalte, o funcționare mai bună a sistemului sau care să nu ezite să atragă atenția când au sesizat derapaje.
  • Ca orice lege, și aceste legi sunt perfectibile. Ele trebuie să țină pasul cu realitatea socială și să răspundă nevoilor societății. Am încredere că vă veți implica activ în modernizarea sistemului judiciar, printr-un dialog constant și o cooperare loială cu celelalte instituții ale statului.
  • Vă încurajez să luați atitudine de fiecare dată când independența justiției este pusă în pericol prin încercări de imixtiuni politice.
  • Sunteți mediatori ai intereselor din sistemul judiciar și vă revine misiunea, deloc ușoară, de a urmări mereu interesul public și binele cetățenilor, beneficiarii actului de justiție.
  • La finalul anului trecut a fost anunțată ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, ceea ce reprezintă categoric un succes, dar și un imbold pentru continuarea reformelor în vederea unei justiții cât mai performante și independente, în care românii să aibă deplină încredere.
  • Ridicarea MCV a fost rezultatul eforturilor continue și susținute ale tuturor celor care și-au asumat de-a lungul anilor reforme reale și au promovat permanent lupta împotriva corupției, statul de drept, precum și apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.
  • În același timp, rămâne responsabilitatea sistemului judiciar și a clasei politice de a urmări constant dezideratul unei justiții moderne, independente și eficiente.
  • Vă aflați la început de drum, în primul an al mandatului dumneavoastră. Unitatea Consiliului Superior al Magistraturii și un mod constructiv de colaborare, cu valorificarea experienței fiecăruia, sunt esențiale pentru îndeplinirea misiunii care v-a fost încredințată.
  • Societatea și sistemul judiciar așteaptă de la cei chemați să garanteze independența justiției o abordare matură, înțeleaptă, cu bună-credință, fără partizanat. Încrederea în sistemul judiciar se construiește prin fiecare decizie justă, prin abordări înțelepte și o comunicare adecvată.
  • O societate democratică se construiește în fiecare zi, prin efortul tuturor, iar dumneavoastră nu sunteți doar profesioniști ai dreptului, ci și repere pentru societate.
  • Veți avea în Președintele României un partener de dialog instituțional şi un susținător ferm al independenței justiției, al modernizării sistemului judiciar, al protejării drepturilor şi libertăților cetățenilor, precum şi al continuării luptei împotriva corupției”.

CSM are în componenţă 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept - ministrul Justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii.

Potrivit Constituţiei şi Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit. Au dreptul să candideze doar cei nouă judecători şi cinci procurori aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Nu pot candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte membrii de drept ai CSM şi reprezentanţii societăţii civile. Conducerea CSM este aleasă prin votul membrilor plenului.

Judecătorul Daniel Grădinaru a fost ales, joi, în funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, iar procurorul Daniel Horodniceanu, vicepreşedinte al CSM.

Lista noilor membri ai CSM

Judecătorii care vor face parte din CSM:

  • Daniel Grădinaru de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - este președinte al Secției penale a instanței supreme. Anterior, a fost judecător la Curtea de Apel București, în perioada în care instituția era condusă de Lia Savonea. A făcut parte din completurile care i-a achitat pe Călin Popescu Tăriceanu și pe Sebastian Ghiță.
  • Denisa-Angelica Stănişor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - este președintele Secției de contencios administrativ și fiscal de la instanța supremă.
  • Gheorghe-Liviu Odagiu - este președintele Curții de Apel Alba Iulia. El s-a numărat printre șefii de instanțe care au criticat protestele magistraților împotriva modificărilor PSD la legile Justiției, în martie 2019, conform G4Media.
  • Elena Raluca Costache - este vicepreședinte al Curții de Apel Bucureşti,
  • Ramona Graţiela Milu - Curtea de Apel Braşov
  • Mihaela-Laura Radu - este președinte și purtător de cuvânt al Tribunalului București
  • Narcis Erculescu - Tribunalul Dâmboviţa
  • Claudiu-Marian Drăguşin - Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti
  • Vasile-Alin Ene - Judecătoria Ploieşti.

Procurorii care vor face parte din CSM:

  • Daniel Constantin Horodniceanu - Parchetul instanței supreme. Horodniceanu a condus biroul teritorial Iaşi al DIICOT în perioada 2006-2009 şi 2012-2015, dar şi structura centrală a DIICOT, în perioada 2015-2018.
  • Emilia Ion - procuror general adjunct la Parchetul Curții de Apel Bucureşti
  • Bogdan Silviu Staicu - conduce Parchetul Tribunalului Bucureşti,
  • Claudiu Constantin Sandu - Parchetul Tribunalului Braşov
  • Marioara Cătălina Sîntion - Parchetul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

Cine va reprezenta societatea civilă în CSM

Fănel Mihalcea şi Ioan Sas au fost aleşi de Senat ca membri ai CSM din partea societăţii civile.

Fănel Mihalcea (70 de ani) este un procuror pensionar din Brăila și membru în consiliul de administrație la Regia Autonomă Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, conform Europa Liberă. Potrivit declarației de avere din 2022, a încasat anul trecut o pensie specială de 264.000 de lei, adică 22.000 de lei pe lună. Soția sa deține o farmacie, afacere din care a încasat anul trecut trei milioane de lei. Mihalcea s-a înscris în PSD imediat după ce a ieșit la pensie, în 2017.

El este tatăl Silviei Mihalcea, actual secretar-general al Camerei Deputaților, unde a fost propusă de PSD. Fost consilier parlamentar la cabinetul lui Viorel Hrebenciuc, fiica lui Mihalcea a mai deținut funcția de vicepreşedinte la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și director general la Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Ioan Sas, celălalt reprezentant nou ales în CSM, este un avocat a cărui candidatură a fost susținută de Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR). Fost consilier județean din partea PSD, Sas și-a dat demisia din partid în 2020.

După votarea celor doi de către Senat, fostul ministru al Justiției Stelian Ion a reclamat politizarea justiției:

  • „Avertizez public asupra politizării tot mai accentuate a Justiţiei de către PSD, cu acordul PNL.
  • Numirea celor doi reprezentanţi ai „societăţii civile” în CSM de către Senat este dovada incontestabilă a proptirii în funcţii importante din Justiţie a unor personaje cu legături directe cu PSD.
  • Fănel Mihalcea şi Ioan Sas nu reprezintă societatea civilă, aşa cum prevede legea, ci anexa politică a PSD. Carierele celor doi membri CSM validaţi de Senat cu voturile PNL, PSD şi UDMR sunt strâns legate de PSD, dl Sas fiind, de exemplu, fost consilier judeţean PSD”.