Un director din Primăria Timișoara a fost trimis în judecată de DNA, fiind acuzat că ar fi cerut mită câte 500 de lei pentru fiecare persoană decedată de COVID-19, pentru a sprijini firma unui om de afaceri să câștige contractele de concesionare a două cimitire din oraș în care urmau să fie înhumați pacienții decedați din cauza coronavirusului. El este acuzat și că ar fi acceptat să primească jumătate din profitul firmei şi că ar fi cerut mită şi pentru facilitarea încheierii unor contracte pentru cazarea persoanelor aflate în carantină.

DNAFoto: MoiraM / Alamy / Alamy / Profimedia

DNA a anunțat, joi, trimiterea în judecată a următoarelor persoane:

• Emilian Florin Răvășilă, la data faptelor director executiv al Direcției Clădiri, Terenuri, Dotări Diverse I Est din Primăria Timișoara, pentru infracțiunile de: luare de mită în formă continuată, trafic de influență, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată și fals în declarații,
• Persoană fizică, om de afaceri, pentru infracțiunile de complicitate la luare de mită în formă continuată, complicitate la trafic de influență, complicitate la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată, (două fapte).

Acuzațiile aduse de procurori

DNA arată în rechizitoriu:

• În perioada 2019 - 2020, Emilian Florin Răvășilă, cu ajutorul celuilalt inculpat, ar fi acceptat promisiunea remiterii de către administratorul unei firme a unor sume reprezentând 50% din profitul care urma să fie realizat de firma respectivă (procentaj de 50% estimat la valoarea de 859.955 lei), din încheierea unor viitoare contracte ce vizau concesionarea serviciilor de exploatare și întreținere a cimitirelor din Timișoara. Pentru banii respectivi, Răvășilă trebuia să se asigure că firma omului de afaceri va câștiga licitațiile respective.
• În aceste condiții, directorul i-ar fi transmis omului de afaceri, prin același intermediar, informații nedestinate publicității care i-ar fi permis acestuia să câștige o licitație ce viza exploatarea și întreținerea cimitirelor de pe str. Rusu Șirianu și Calea Șagului din Timișoara – Lotul I.
• În același context, directorul din Primăria Timișoara, în calitate și de președinte titular al comisiei de evaluare, ar fi întocmit și semnat „Declarația de confidențialitate și imparțialitate”, în care a menționat în mod nereal, printre altele, că nu are niciun interes direct sau indirect, de natură personală, financiară, economică ori de altă natură în referire la procedura de atribuire a contractului de mai sus.
• Pentru „ajutorul” oferit, Răvășilă ar fi primit de la omul de afaceri sumele de 5.000 euro și 30.000 lei, reprezentând parte din procentajul de 50% promis anterior.
• În 1 aprile 2020, Emilian Răvășilă, beneficiind de ajutorul aceluiași intermediar, ar fi acceptat promisiunea remiterii, de către același om de afaceri, a sumei de 500 de lei pentru fiecare persoană decedată din cauza COVID-19, pentru a sprijini firma acestuia în câștigarea contractelor de concesiune ce aveau ca obiect prestarea de servicii și activități necesare exploatării și întreținerii cimitirelor în care urmau să fie înhumate persoanele decedate din cauza COVID.
• În 1 aprilie 2020, Răvășilă, în aceeași calitate și beneficiind de ajutorul celuilalt inculpat, l-ar fi convins pe același om de afaceri că are influență asupra funcționarilor publici cu atribuții în domeniul gestionării și combaterii pandemiei COVID-19 și asupra reprezentanților societăților comerciale care prestau servicii de cazare pentru persoanele aflate în carantină și că-i va determina pe aceștia să încheie mai multe contracte cu societățile omului de afaceri.
• Pentru acest „ajutor” Emilian Răvășilă ar fi acceptat promisiunea remiterii de către omul de afaceri a unui procentaj de 10 % din contravaloarea facturilor fiscale pe care societățile sale urmau să le încaseze pentru porțiile de mâncare livrate, precum și pentru serviciile oferite în legătură cu prevenirea și combaterea pandemiei COVID-19.
• Ulterior, în 8 aprilie 2020, directorul din Primăria Timișoara ar fi revenit asupra înțelegerii inițiale și i-ar fi pretins omului de afaceri, prin intermediul celuilalt inculpat, suma de 10 lei pentru fiecare porție de mâncare livrată (întrucât procentul pretins inițial, de 10%, ar fi reprezentat în final o sumă mai mică de 10 lei, aferentă fiecărei porții de mâncare livrate).
• În cursul lunii iulie 2020, același om de afaceri, prin intermediul inculpatului cercetat în acest dosar, i-ar fi dat lui Alin Sergiu Căprariu, la vremea respectivă și în prezent funcționar public în cadrul Biroului Monitorizare Trafic din Primăria Timișoara, suma de 8.800 lei pentru „ajutorul” acordat în obținerea contractului ce viza „prestări servicii aferente indemnizației de cazare pentru personalul carantinat în containerele Municipiului Timișoara” și a contractului de „prestări servicii aferente indemnizației de cazare a personalului din sistemul public sanitar conform O.M. 8/09.04.2020”.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Timiș.

Anterior, în același dosar, procurorii anticorupție au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției cu:

• Alin Sergiu Căprariu, pentru infracțiunile de complicitate la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată.
• Persoană fizică, om de afaceri, pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită în formă continuată, cumpărare de influență, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată, (2 fapte).

Pentru cei doi au fost convenite următoarele pedepse: 1 an de închisoare cu suspendare sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, pe un termen de supraveghere de 2 ani și interzicerea unor drepturi, în cazul lui Alin Căprariu și 3 ani de închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, pe un termen de supraveghere de 3 ani și interzicerea unor drepturi, în cazul omului de afaceri.