România aparține spațiului Schengen și nu există nicio justificare pentru a respinge aderarea acesteia la Schengen, iar Parlamentul European va insista ca acest lucru să se întâmple în 2023, a declarat șefa Parlamentului European, Roberta Metsola, într-o conferință de presă susținută alături de Klaus Iohannis. Șeful statului a atras însă atenția că tema nu se va afla pe ordinea de zi a Consiliului European din luna februarie, ci va fi tranșată în Consiliul JAI, a cărui primă reuniune va fi în luna martie.

Roberta Metsola și Klaus Iohannis, la CotroceniFoto: Administratia Prezidentiala

Preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, unul dintre susținătorii aderării României la Schengen, a fost primită luni la Palatul Cotroceni de preşedintele Klaus Iohannis, cei doi susținând declarații comune de presă.

UPDATE 15:16 Declarațiile de presă susținute de cei doi oficiali:

Iohannis:

• Am avut foarte multe chestiuni de discutat, cum este și natural. Suntem amândoi foarte implicați în chestiunile europene și aș menționa doar câteva chestiuni care au făcut obiectul discuției noastre de astăzi.
• În primul rând, aș menționa Schengen. Am apreciat în mod deosebit implicarea doamnei Președinte personal, dar și a Parlamentului în speța Schengen. Parlamentul European și doamna președinte Metsola au fost, din capul locului, de partea noastră și au recomandat, și prin vot politic, și prin discuții politice, primirea României în spațiul Schengen.
• Am rugat-o pe doamna președinte să păstreze această abordare și acest optimism și în continuare, cu speranța noastră legitimă ca în anul care vine, curând, în 2023, România să devină parte din spațiul Schengen.

• Am discutat și chestiuni mai generale, mai complicate legate de Uniunea Europeană și am concluzionat, cum cred că s-a și așteptat, că este extrem de importantă unitatea noastră în Uniunea Europeană. Unitatea este arma cea mai puternică pe care o avem, indiferent dacă vorbim de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, unde unitatea este vitală, sau în alte crize, unde fără unitate nu vom reuși să facem față, de exemplu crizei energetice.
• În acest context, evident că a venit vorba și despre sancțiunile pe care le-am hotărât împotriva Rusiei. Chiar în ultima seară a Consiliului de săptămâna trecută, a fost aprobat al nouălea pachet de sancțiuni, și aici s-a văzut încă o dată că unitatea este vitală. Iar unitate și solidaritate, este nevoie de ambele și în relația cu Ucraina, dar și în interiorul Uniunii.
  

• O chestiune complicată, neașteptată, este scandalul care a izbucnit acum câteva zile în Parlamentul European legat de acuzații de corupție și vreau să spun public – am spus-o și doamnei Președinte – că o susțin, o susținem 100%. Felul direct, corect, deschis și ferm în care a abordat aceste chestiuni este cu siguranță calea corectă, fiindcă Parlamentul European, în ansamblu, își face treaba foarte bine. Uniunea Europeană, în ansamblu, rezolvă problemele, dar, atunci când sunt găsite situații că anumite persoane nu fac ceea ce așteaptă electoratul de la ele, e clar că trebuie să fie anchetate așa cum scrie la carte, fără prea multe menajamente politice. Procurorii trebuie lăsați să își facă treaba.

• O chestiune care în toate aceste discuții complicate a dispărut aproape din vizor, dar este extrem de importantă este extinderea Uniunii Europene. Parlamentul și doamna președinte în mod expres au fost alături de noi când am hotărât acordarea statutului de candidat Republicii Moldova și Ucrainei, dar acum, în ultima sesiune, am continuat și am acordat statutul de candidat și Bosniei și Herțegovina. Un pas important, a fost ultimul stat din zonă care de multă vreme solicită să fie declarat candidat și să se alăture Uniunii Europene.
• Toate aceste chestiuni rămân în discuție și, chiar dacă anul care se termină în câteva zile a fost unul cu mai degrabă complicații decât soluții, suntem optimiști că împreună, la anul, vom găsi soluții pentru problemele cu care se confruntă Uniunea.
  

„Nu există nicio justificare să nu primim România și Bulgaria în Schengen”

Metsola:

• Vreau să fie foarte clar: România aparţine spaţiului Schengen şi noi vom continua să promovăm această chestiune în ciuda întârzierilor şi a dezamăgirii că acest lucru nu s-a întâmplat în 2022.
• Am spus şi săptămâna trecută la Consiliul European şi am îndemnat toţi liderii guvernele Uniunii Europene să îndeplinească promisiunile făcute acestei ţări în urmă cu 11 ani. Pur şi simplu nu există niciun motiv justificabil pentru a nu primi România şi Bulgaria în spaţiul Schengen.
• Toate condiţiile pentru aderare sunt îndeplinite.
• Atunci, chestiunea trebuie rezolvată şi trebuie să mergem mai departe şi să insistăm ca această chestiune să fie rezolvată în 2023.

• Despre scandalul de corupție din PE: Încrederea necesită ani de zile pentru a fi construită şi doar o clipă pentru a fi pierdută.
• Trebuie să reconstruim ceea ce trebuie reconstruit, trebuie să îndreptăm greşelile şi trebuie să facem reformă.
• Va exista în continuare toleranţă zero pentru corupţie, nu poate exista niciun fel de impunitate.
• Asigur pe toată lumea că Parlamentul European va lupta împotriva actorilor rău-voitori care încalcă principiile pe care eu şi colegii mei ne-am petrecut întreaga carieră ca să le promovăm, şi anume statul de drept, justiţia şi procedura corectă.

Întrebări:

Domnule președinte, ați avut săptămâna trecută, în marja Consiliului European, discuții chiar în mai multe rânduri cu premierul suedez, este țara care va deține președinția rotativă a Uniunii Europene începând de anul viitor. Ați reușit sau v-a promis că Suedia este deschisă punerii subiectului Schengen pe agenda consiliilor care vor fi anul viitor și dacă dumneavoastră considerați că la Consiliul European extraordinar din februarie ar putea fi luată o decizie fermă în ceea ce privește aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen?

Consiliul European din 9 și 10 februarie nu va avea pe ordinea de zi chestiunea Schengen. E prea devreme

Iohannis:

• Am avut o discuție destul de lungă cu prim-ministrul Suediei, domnul Ulf Kristersson, și este clar că domnia sa cunoaște problema, este în temă cu solicitările noastre, cu problematica în general și părerea domniei sale a fost că această chestiune trebuie repusă în discuție.
• Însă dați-mi voie să clarific niște lucruri înainte ca unii formatori de opinie avizi de publicitate să creeze așteptări care nu vor fi îndeplinite.
• Chestiunea Schengen nu se discută la Consiliul European, nu se tranșează acolo. Deci, încă o dată: chestiunea Schengen nu se tranșează la Consiliul European, ci se tranșează la Consiliul JAI.
• Este un format al miniștrilor de interne din cadrul Consiliului Uniunii Europene. Imediat după ce cele două chestiuni în discuție vor fi clarificate politic, prin discuții bilaterale în diferite formate, sunt convins că va fi pusă problema în Consiliul JAI și convingerea mea este că, atunci va fi pusă pe agendă, va primi un răspuns pozitiv.
• Nu putem – noi, Uniunea Europeană – nu putem să ne permitem încă un eșec!
• Consiliul European la care faceți referire din 9 și 10 februarie nu va avea pe ordinea de zi chestiunea Schengen.
• După părerea mea, este oricum prea devreme. Până în 15 ianuarie este greu de crezut că se va discuta ceva și în două săptămâni nu mă aștept să se rezolve problema abordării austriece și problema abordării olandeze față de Bulgaria.
• Trebuie să înțelegem, cu toții împreună, că aceste chestiuni trebuie rezolvate înainte să se voteze încă o dată în Consiliul JAI.
• Deci, în concluzie: voi continua toate discuțiile, însă nu mă aștept ca la Consiliul extraordinar din februarie această temă să fie dezbătută. Va fi discutată, sigur, în marja reuniunii, între noi, dar fără să apară în concluzii, și sunt optimist că, în continuare, vom găsi soluții și pentru votul austriac, și pentru abordarea olandeză față de Bulgaria. Fiindcă cea mai bună soluție, și asta este clar pentru toată lumea, este ca România și Bulgaria să primească un vot în același timp, deci să intre împreună în spațiul Schengen.

Având în vedere standardele de integritate scăzute la care s-a referit și întrebarea pentru doamna Metsola, există preocupări în societate că ar fi și oficiali români implicați în acest caz de corupție din Parlamentul European, vreau să vă întreb: ce informații aveți dumneavoastră în acest sens?

Iohannis:

• Nu am alte informații decât cele pe care ni le-a comunicat Parlamentul European, dar părerea mea este că e o speță complicată și trebuie să lăsăm pe cei care trebuie să verifice să verifice, în speță să lăsăm procurorii să își facă treaba.

.......................

Cei doi oficiali vor avea convorbiri tete-a-tete şi oficiale, la finalul cărora vor susţine declaraţii de presă comune.

Preşedintele Parlamentului European se află într-o vizită de două zile în România. De la 15.55, Roberta Metsola se va întâlni, la Palatul Victoria, cu premierul Nicolae Ciucă. De la ora 17.00 va fi primită de către preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, iar de la 17.30 de către preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu. De la ora 18.00, ea va susține un discurs în plenul Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Marţi, Roberta Metsola se va întâlni cu tinerii în cadrul evenimentului "Împreună suntem Europa", organizat de Biroul PE în România, în parteneriat cu Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti.

Vizita acesteia are loc în contextul în care României i-a fost respinsă aderarea la spațiul Schengen, dar și al scandalului de corupție din Parlamentul European, soldat cu arestarea vicepreședintei PE Eva Kaili.

Cine este Roberta Metsola

Roberta Metsola este președinte al Parlamentului European din ianuarie 2022 și va conduce PE până la constituirea un nou Parlament în urma alegerilor europene din 2024.

Roberta Metsola, în vârstă de 42 de ani, este eurodeputat din 2013. Ea a fost aleasă prim vicepreședinte al Paralamentului European în noiembrie 2020. Metsola este avocat de profesie, specializată în drept european. Ea este căsătorită cu finlandezul Ukko Metsola și are patru băieți.

Roberta Metsola este a treia femeie președinte al Parlamentului European și cea mai tânără dintre ele.

Roberta Metsola este o conservatoare, ea fiind împotriva avortului, Malta fiind de altfel singura țară din UE unde avortul este ilegal. Metsola a votat împotriva multor rezoluții ale Parlamentului care apără drepturile la avort și s-a referit adesea la această problemă ca fiind o competență națională. Poziția sa anti-avort nu a fost pe placul multora dintre colegii eurodeputați care i-au cerut explicații în acest sens.