Austria şi România sunt strâns legate din punct de vedere economic. OMV are un rol special de jucat aici. Odată cu preluarea majoritară a companiei de petrol şi gaze Petrom, în 2004, compania parţial deţinută de statul austriac a devenit unul dintre cei mai mari investitori din România, iar acum, după veto-ul austriac pentru intrarea României în Schengen, se confruntă cu apeluri la boicot în ţară şi cu alte acuzaţii. Una dintre acestea se referă la Neptun, un imens câmp de gaze din Marea Neagră, scrie publicația austriacă „Der Standard”.

Benzinarie OMV PetromFoto: AGERPRES

După ce Austria a blocat intrarea României în Schengen, presa română a speculat că atitudinea ezitantă a austriecilor ar putea avea legătură cu relaţiile strânse dintre OMV şi Gazprom sau Lukoil. Aceasta din urmă nu este activă doar în domeniul petrolului, ci are şi activităţi în domeniul gazelor, este listată la bursa de la Londra şi, spre deosebire de Gazprom sau Rosneft, nu este o companie de stat.

Reamintim că fostul director general al Lukoil Rawil Magano a murit la începutul lunii septembrie în urma unei presupuse căderi de la fereastra unui spital din Moscova. Maganov este unul dintre numeroşii oameni de afaceri ruşi care au murit în circumstanţe misterioase de la invazia Rusiei în Ucraina, notează „Der Standard”, conform News.ro.

Publicaţia arată că reproşul adus acum OMV este că, pentru a nu supăra Rusia, şi-ar fi redus în mod deliberat interesul pentru proiectul de exploatare a zăcământului din Marea Neagră. „Rusia, în calitate de furnizor de gaze de lungă durată al Austriei, nu ar trebui să fie iritată, motiv pentru care OMV ar fi renunţat la gazul din exploatarea Neptun Deep şi nu mai urmăreşte proiectul cu graba necesară. Partea austriacă, evident, neagă acest lucru”, menţionează „Der Standard”.

Entuziasm retezat

Descoperirea zăcământului de gaz în sine datează de mai bine de zece ani. În februarie 2012, directorul general de atunci al OMV Gerhard Roiss anunţa „cea mai mare descoperire de gaze din istoria OMV”, întâmplător chiar în ziua prezentării bilanţului anual, în timpul conferinţei de presă. Împreună cu Exxon Mobil ca partener, OMV Petrom, filiala românească a grupului austriac de petrol, gaze şi produse chimice a descoperit o mare bulă de gaz, la 170 de kilometri în largul coastei oraşului Constanţa, la o adâncime cuprinsă între 100 şi 1.000 de metri. Potrivit estimărilor, în jur de 200 de miliarde de metri cubi sunt depozitaţi acolo, adică atât cât a livrat Rusia către UE într-un an, înainte de invazia Ucrainei, reaminteşte „Der Standard”.

„Ceva de genul acesta se întâmplă de obicei o singură dată în viaţa unui manager”, mărturisea Roiss la momentul respectiv, declarându-se fericit pentru descoperirea din aşa-numitul perimetru Neptun.

Lucrările pregătitoare începuseră deja cu mulţi ani înainte. Apoi, dintr-o dată, nimic nu a mai funcţionat. Preţul gazului scăzuse, România voia taxe mari şi mai avea şi multe alte lucruri de spus, un mix prost pentru companiile care începuseră să exploateze zăcământul de gaze. Multinaţionala americană Exxon Mobil, care era operatorul în cadrul asocierii în participaţie de 50/50 cu OMV Petrom, a renunţat în cele din urmă. Romgaz a preluat jumătatea sa de acţiuni în luna aprilie a acestui an pentru mai mult de un miliard de dolari, în timp ce OMV Petrom a preluat administrarea proiectului Neptun.

Bucureștiul se grăbește, OMV spune că va face anunțul în vara lui 2023

Odată cu declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei şi cu criza acută de energie, lucrurile s-au schimbat în favoarea proiectului din Marea Neagră, scrie publicaţia austriacă. „Preţurile sunt mult mai atractive, cererea există și ea”, a declarat recent pentru „Der Standard” Alfred Stern, care a trecut la conducerea OMV la începutul lunii septembrie a anului trecut. „Proiectul Neptun este unul care a fost foarte important în strategia noastră şi care a devenit acum şi mai important”, a arătat el.

Şi guvernul de la Bucureşti se grăbeşte brusc, notează „Der Standard”. Vrea ca Romgaz şi OMV Petrom să anunţe rapid decizia în privinţa câmpului de gaze. „Vreau acest lucru pentru că este o situaţie specială de piaţă”, şi-a exprimat nerăbdarea, în urmă cu câteva săptămâni, ministrul român al energiei, Virgil Popescu. „Este nevoie de gaze naturale pe piaţă, iar România poate juca un rol”, a arătat oficialul.

Însuşi şeful OMV, Alfred Stern, a fost la Bucureşti înainte ca emoţiile să se amplifice din cauza veto-ului austriac pe tema Schengen. Cu această ocazie, s-a întâlnit şi cu preşedintele Klaus Iohannis. „Până la jumătatea anului 2023, vrem să nu ne grăbim cu decizia finală de investiţie în ceea ce priveşte Neptun Deep”, este declaraţia pe care şi-a menţinut-o Stern, conform „Der Standard”.

OMV vrea îmbunătățiri la Legea offshore

De fapt, arată publicaţia, există o sumă enormă de bani în joc. Pentru a obţine gazul ar trebui investite patru miliarde de euro, două miliarde doar de la OMV. Vechea lege offshore, care prevedea cea mai mare rată de impozitare din UE, de 23%, a fost între timp modificată de Parlamentul României şi a devenit mai favorabilă investitorilor. Cu toate acestea, OMV spune că ar dori în continuare să vadă îmbunătăţiri în anumite puncte.

Gazul ar putea ajunge în conducte în 2027, cu condiţia să existe condiţiile necesare şi să se dea undă verde pentru investiţie în 2023 - scrie „Der Standard”.

De altfel, anii care au urmat preluării Petrom de către OMV nu au fost în întregime lipsiţi de fricţiuni. Pe scurt, compania românească de petrol şi gaze avea mai mulţi angajaţi în plată decât locuri de muncă, era ineficientă şi pierdea bani. Sediul central din Viena a derulat un program de restructurare dură, a modernizat rafinăria din Ploieşti şi a investit mulţi bani în reţeaua locală de benzinării. În schimb, mii de angajaţi au fost nevoiţi să plece, ceea ce încă provoacă resentimente în anumite cercuri şi are un singur vinovat: OMV, îşi încheie explicaţiile jurnalistul Guenther Strobl, care semnează articolul din „Der Standard”, conform News.ro.