Urmăresc cu mult interes dezvoltările recente din domeniul inteligentei artificiale (AI), iar programul ChatGPT lansat de câteva zile de către OpenAI este capabil sa poarte o discuție argumentată în limba română. De aceea, mi s-a părut interesant să realizez un interviu cu Inteligența Artificială, după ce România a rămas tot în afara Schengen.

Inteligenta ArtificialaFoto: Andrey Armyagov / Dreamstime.com

Principalul obiectiv de politică externă al României în ultimii 15 ani a fost aderarea la spațiul Schengen. Totuși, România a fost refuzată la Consiliul JAI de joi, prin veto-ul exprimat de Austria, chiar dacă toate celelalte 26 state UE au susținut țara noastră. Austria și-a motivat refuzul prin creșterea imigrației ilegale, deși, conform datelor oficiale, doar un număr foarte mic de migranți au trecut prin România, astfel încât acest vot pare nejustificat și a fost criticat de majoritatea partenerilor europeni.

Precizez că nu trebuie plecat de la premisa ca AI ar oferi răspunsuri perfecte. Face conexiuni, la fel ca un om, pe baza informațiilor la care a avut acces și din care a extras concluziile pe care le prezintă. Programul este limitat, în sensul că a avut acces doar la informațiile disponibile pe internet și, în versiunea oferită publicului, nu este conectat în timp real la știri; răspunsurile sunt date pe baza datelor colectate și interpretate anterior. ChatGPT folosește o tehnologie AI de tip generativ, ceea ce înseamnă că Inteligența Artificială învață singură pe baza tehnicilor de învățare automată.

Interviul a fost realizat la 24 de ore după decizia Consiliului JAI, și reflectă o perspectivă nu foarte emoțională, dar nu mai puțin interesantă: perspectiva unui program de calculator. Iată ce a rezultat:

La 24 de ore de la decizia de respingere a aderării României la Schengen, care ar fi cele mai eficiente variante, în afara negocierilor diplomatice, la care România ar putea recurge pentru a obține sprijinul Austriei?

ChatGPT:

  • În situația în care României i-a fost refuzată aderarea la spațiul Schengen, ar fi important ca autoritățile române să analizeze cu atenție motivele care au dus la acest refuz. În cazul în care motivele invocate de Austria pentru veto-ul său sunt nejustificate, România ar putea încerca să obțină sprijinul altor state membre ale Uniunii Europene pentru a contracara poziția Austriei.
  • De asemenea, ar putea lua în considerare posibilitatea de a aduce acest caz în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru a obține o decizie privind legalitatea veto-ului Austriei.

Care ar fi argumentele prin care ar putea fi contestată legalitatea veto-ului Austriei la CJUE?

ChatGPT:

  • Pentru a contesta legalitatea veto-ului Austriei la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, ar trebui să se arate că veto-ul Austriei este nejustificat și că nu este în conformitate cu dreptul Uniunii Europene. În acest sens, ar putea fi prezentate argumente precum:
  • Faptul că România îndeplinește toate criteriile tehnice pentru aderarea la spațiul Schengen, conform raportului Comisiei Europene.
  • Faptul că refuzul Austriei se bazează pe premise nejustificate, cum ar fi creșterea imigrației ilegale prin România, în condițiile în care datele oficiale indică un număr foarte mic de migranți care au trecut prin țara noastră.
  • Faptul că veto-ul Austriei a fost criticat de majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, ceea ce arată că poziția Austriei este izolată în acest caz.
  • Aceste argumente ar putea fi utilizate pentru a susține că veto-ul Austriei este nejustificat și că trebuie să fie anulat de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
  • Totuși, acest lucru ar depinde de specificul cazului și ar trebui examinat de către un avocat cu experiență în domeniul dreptului Uniunii Europene.

Ce alte măsuri, în afara celor diplomatice, ar putea lua România care să aibă efect asupra modificării poziției Austriei?

ChatGPT:

  • În afara măsurilor diplomatice, România ar putea lua în considerare utilizarea instrumentelor economice sau financiare pentru a influența poziția Austriei.
  • De exemplu, ar putea aplica sancțiuni economice asupra Austriei, cum ar fi impunerea unor taxe mai mari pe produsele austriece sau limitarea accesului companiilor austriece la piața românească.
  • Totuși, acest tip de măsuri ar trebui utilizate cu mare atenție, deoarece pot avea efecte negative asupra relațiilor dintre cele două țări și ar putea avea un impact negativ asupra economiei românești.
  • Ar trebui luate în considerare toate posibilele consecințe înainte de a lua o astfel de decizie.

Care ar fi cea mai probabilă consecință politică în România a recentului eșec Schengen?

ChatGPT:

  • Eșecul recent al României în ceea ce privește aderarea la spațiul Schengen ar putea avea consecințe politice importante în țara noastră.
  • Una dintre cele mai probabile consecințe ar fi o creștere a neîncrederii în instituțiile Uniunii Europene, în special dacă se consideră că veto-ul Austriei a fost nejustificat și că decizia de a refuza aderarea României nu a fost luată în mod obiectiv.
  • Acest lucru ar putea duce la o scădere a popularității Uniunii Europene în rândul cetățenilor români și la o creștere a sentimentelor anti-europene în țara noastră.
  • De asemenea, eșecul în ceea ce privește aderarea la spațiul Schengen ar putea avea un impact negativ asupra economiei României, deoarece ar împiedica țara noastră să beneficieze de avantajele pe care le oferă acest spațiu, cum ar fi libera circulație a persoanelor, bunurilor și serviciilor în interiorul Uniunii Europene.
  • Acest lucru ar putea afecta atât afacerile, cât și turismul în țara noastră.
  • În general, eșecul în ceea ce privește aderarea la spațiul Schengen ar putea avea un impact negativ asupra stabilității politice și economice a României și ar putea înrăutăți relațiile cu alte state membre ale Uniunii Europene.
  • Ar trebui luate măsuri pentru a minimiza aceste efecte negative și pentru a se găsi soluții pentru a permite aderarea României la acest spațiu în viitor.

(Octavian Hera are studii în relații internaționale și peste 20 ani experiență în marketing si tehnologii digitale / Sursa FOTO: Dreamstime.com)