România va cere joi un vot privind aderarea la Schengen, pentru că „starea de incertitudine nu mai poate continua”, a anunțat premierul Nicolae Ciucă. Potrivit acestuia, toate statele membre, cu excepția Austriei, susțin intrarea României în Schengen.

Nicolae CiucaFoto: Guvern, Facebook

Reamintim că decizia privind aderarea Românie la Schengen poate fi luată doar dacă există unanimitate, iar Austria se opune vehement aderării României și Bulgariei la Schengen, argumentând că în acest an 75.000 de imigranţi ilegali au ajuns în Austria, fără să fie înregistraţi înainte de alte state. Decizia finală se ia cu unanimitate de voturi în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din cadrul Consiliului Uniunii Europene, care reuneşte miniştrii din cele 27 de ţări ale UE.

Premierul a declarat, miercuri, că nu există o justificare reală pentru respingerea aderării de către Austria, iar blocarea accesului României la Schengen „nu va aduce răspunsurile dorite” de această țară.

„Blocarea aderării României la Schengen nu va aduce răspunsurile dorite de Austria”

Declarațiile premierului:

  • „Cu o zi înainte de Consiliul JAI de la Bruxelles care reunește miniștrii de interne ai statelor membre, continuăm să facem, energic și folosind toate canalele, nivelurile și instrumentele disponibile, eforturi pentru a obține rezultatul dorit de România.
  • La acest moment, toate statele membre ne susțin în avansarea aderării, inclusiv Olanda și Suedia, cu excepția Austriei.
  • Avem inclusiv susținerea fermă a Franței și Germaniei, reconfirmată la toate nivelurile.
  • Referitor la Austria, putem afirma că am avut întâlniri la nivelurile cele mai înalte - președintele României cu cancelarul Austriei, miniștrii de Interne și experții tehnici.
  • Datele, inclusiv de la instituțiile europene, Frontex, confirmă că România nu se află pe fluxurile de migrație care să genereze temeri.
  • Practic, nu putem vorbi despre o justificare reală în acest moment.
  • Înțelegem cu toții că problema migrației ilegale este foarte sensibilă politic în multe state membre și că este nevoie de măsuri mai eficiente de răspuns la acest fenomen, însă blocarea aderării României la Schengen nu va aduce răspunsurile dorite de Austria.
  • Dimpotrivă, aderarea României va face spațiul Schengen și mai sigur prin implicarea României care, după aderare, va avea și mai multe instrumente la îndemână, având la dispoziție tot instrumentarul Schengen, pentru a ajuta la controlul și contenirea acestui fenomen.
  • Și ceilalți parteneri europeni și instituții europene – Parlamentul European, Comisia Europeană și celelalte statele membre – împărtășesc pe deplin această evaluare și au evocat-o, la rândul lor, în discuțiile din ultimele zile cu Cancelarul austriac, Karl Nehammer, şi ministrul austriac de interne, Gerhard Karner.
  • Un lucru este cert – suntem hotărâți să mergem până la capăt în aceste demersuri, inclusiv prin a cere un vot pentru România în Consiliul JAI de mâine, 8 decembrie 2022. Starea actuală de incertitudine nu mai poate continua.
  • Avem toate argumentele, foarte solide, care ne susțin solicitările și ne vom baza pe ele și în discuțiile de mâine ale miniștrilor de interne de la Consiliul JAI atunci când vom cere să se formuleze, prin vot, fără nicio întârziere sau tergiversare, o Decizie pentru România.
  • Avem argumente obiective la fața locului, privind pregătirea României în domeniile cu relevanță pentru aderarea la Schengen, iar hotărârea noastră de a contribui la securitatea europeană este fermă. Am dovedit aceste calități de-a lungul anilor și, mai ales recent, în contextul crizei din Ucraina.
  • Experții europeni care au venit recent în România (în octombrie și noiembrie anul acesta) au confirmat că îndeplinim absolut toate condițiile necesare și deci că România merită să fie parte a spațiului Schengen. Mai mult, aceiași experți au arătat că asigurăm un management al frontierei de înaltă calitate, că implementăm soluții eficiente în gestionarea migraţiei ilegale, că suntem activi în cooperarea polițienească internațională și că sistemele și pregătirea oamenilor noștri sunt exemplare, oferind chiar, pe unele aspecte, exemple de bune practici şi pentru restul statelor membre.
  • Am acționat cu totală transparență și deschidere spre dialog cu toate statele membre. Am oferit toate explicațiile și informațiile solicitate, inclusiv recent Austriei în privința modului în care gestionăm migrația ilegală. Mai mult, ne-am arătat deschiderea pentru întărirea cooperării bilaterale între forțele de poliție, de frontieră, precum şi cele care gestionează migranţii pentru a ajuta, cu soluții concrete, la rezolvarea problemelor legate de migraţia ilegală.
  • Dincolo de situația concretă a României și de o credibilitate a procesului: nu putem menține o stare de neclaritate și anume lipsa unei decizii în ceea ce privește un stat membru care nu numai că dorește să devină parte a Schengen, dar a dovedit-o în nenumărate rânduri că este pregătit, existând o confirmare clară în acest sens.
  • Așadar, mâine, la Consiliul JAI, vom merge la vot. Integrarea în Spațiul Schengen este obiectivul nostru național”.

Ce argumente invocă Austria pentru refuzul de a primi România în Schengen

Atât ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, cât și cancelarul Karl Nehammer au transmis marți noi mesaje tranșante: nu au de gând să-şi schimbe opinia la Consiliul JAI din 8-9 decembrie și vor vota împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen.

Ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, a declarat marţi, că Viena îşi menţine dreptul de veto faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen şi că nu are de gând să-şi schimbe opinia la Consiliul JAI din 8-9 decembrie: „În acest moment, refuzăm extinderea Schengen cu România şi Bulgaria”.

Oficialii austrieci susțin că protecţia frontierelor nu funcţionează, iar Bulgaria şi România trebuie să fie tratate la pachet.

  • „În cursul anului, au ajuns la graniţele Austriei 110.000 de imigranţi ilegali, iar 75.000 nici măcar nu fuseseră înregistraţi. 40% dintre migranţi au zburat direct la Belgrad, pentru a se îndrepta pe uscat spre Europa Centrală, alţi 40% au venit prin Turcia, Bulgaria şi Serbia.
  • O mică parte au ocolit gardul Ungariei de la graniţa cu Serbia şi au ales ruta prin România.
  • Avem cele mai multe solicitări de azil pe cap de locuitor, aşa că trebuie să transmitem acest semnal de alarmă”, a afirmat ministrul austriac de Interne.

Tot marți, cancelarul Austriei, Karl Nehammer, aflat la Tirana, la summitul unde participă şi preşedintele Klaus Iohannis, a spus că „mai este nevoie de timp” pentru a da un vot pozitiv aderării României și Bulgariei la Schengen. El a reluat argumentele ministrului austriac de Interne privind migranții care au ajuns în Austria fără a fi înregistrați anterior în nicio altă țară UE.

  • „Ministrul de interne a spus clar. Nu există o aprobare din partea Austriei pentru extinderea cu Bulgaria şi România.
  • Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranţi ilegali care au ajuns în Austria neînregistraţi. Asta înseamnă că au trecut pe la graniţa externă a Uniunii Europene şi au ajuns într-o ţară internă, aşa cum e Austria.
  • Trebuie întâi să răspundem la aceste întrebări de securitate”, a susținut cancelarul Austriei.

Şi ministrul austriac pentru Europa, Karoline Edtstadler, care face parte din acelaşi partid conservator OeVP cu ministrul de Interne şi cu cancelarul austriac, a vorbit marţi despre refuzul Austriei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

  • „Nu putem vota în favoarea extinderii spaţiului Schengen pentru că este vorba şi de securitatea cetăţenilor europeni (...)

Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este preluată de un stat (Suedia -n.r.) care are multă experienţă în ceea ce priveşte afluxul de imigranţi. Prin urmare, sunt foarte încrezătoare că Suedia va face tot ce îi stă în putinţă, în timpul preşedinţiei, pentru a menţine această problemă în prim-planul agendei şi pentru a evidenţia soluţii”, a spus oficialul austriac după o întâlnire cu omologul său suedez, Jessika Roswall.