România va negocia până în ultimul moment şi va solicita un vot pe aderarea la spaţiul Schengen în cadrul Consiliului JAI de joi, afirmă surse guvernamentale. Aceasta, în condițiile în care Austria se opune categoric primirii României și Bulgariei în Schengen și ar vrea ca această temă să nu se afle pe ordinea de zi a ședinței de mâine.

Intrarea în SchengenFoto: w80 / Zuma Press / Profimedia

UPDATE Anunțul premierului cu o zi înaintea votului privind România în Schengen: Starea actuală de incertitudine nu mai poate continu. Mergem la vot

Potrivit unor surse citate de Agerpres, autorităţile române vor negocia până în ultimul moment: „Negociem până în ultimul moment. Austria este complet izolată la nivel european şi vom continua toate demersurile posibile pe care le putem face".

Agenda Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 8-9 decembrie are ca punct pe ordinea de zi joi: „Miniştrii vor discuta despre aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria, Croaţia şi România şi vor urmări să adopte decizii în această privinţă. Miniştrii vor evalua, de asemenea, situaţia generală a spaţiului Schengen, ca parte a ciclului anual al Consiliului Schengen. Aceştia se vor concentra în special pe combaterea introducerii ilegale de migranţi şi pe interoperabilitatea sistemelor informatice”.

Decizia privind aderarea Românie la Schengen poate fi luată doar dacă există unanimitate.

Cu o zi înaintea consiliului JAI, Austria se opune aderării României la spațiul Schengen.

Comisia Europeană a subliniat luni că Bulgaria, România şi Croaţia îndeplinesc „în totalitate toate cerinţele” pentru a fi membre Schengen cu drepturi depline şi se aşteaptă ca toate cele 27 de state membre să îi dea acordul, joi, primirii acestora. Reamintim că guvernul olandez a dat vineri undă verde intrării României şi Croaţiei în Schengen, dar și-a menținut împotrivirea „fermă” şi „refuză să accepte” ca Bulgaria să adere la spaţiul de liberă circulaţie.

Și Parlamentul Suediei a votat pentru aderarea României la Schengen, în timp ce Austria continuă să se opună.

„Ultimul asalt”

Europarlamentarul Rareș Bogdan a anunțat, pe Facebook, un „ultim asalt”: „La aeroport, alături de Manfred Weber în drum spre Viena. Ultimul Asalt. Ora 17.30 ne vom afla față în față cu Karl Nehammer, cancelarul Austriei. Ce doriți să îi transmit cancelarului austriac?”.

Patru scenarii

Forțarea unui vot în Consiliul JAI de joi este una din cele patru variante pe care România le-ar avea în fața opoziției Austriei.

Conform europarlamentarului Victor Negrescu, variantele sunt următoarele:

  • varianta 1 este ca țara noastră să solicite menținerea subiectului pe ordinea de zi şi să insiste ca discuția să aibă loc în cadrul Consiliului de Justiție şi Afaceri Interne din 8 decembrie unde putem încerca, cum au făcut-o şi alte state în trecut, să presăm Austria să ne susțină;
  • varianta 2 presupune ca România, cu suportul preşedintelui Consiliului European şi a preşedinției cehe la Consiliul UE, să pună tema pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului European din 15-16 decembrie şi să insiste pentru un vot pozitiv. Preşedinția cehă şi Bulgaria depun deja eforturi în acest sens;
  • varianta 3 ar fi ca România să preseze pentru stabilirea unei date certe când acest subiect ar putea figura pe ordinea de zi a JAI sau, pentru o intrare în spațiul Schengen diferită de a Croației, după eventuala parcurgere a unor etape suplimentare de evaluare, generate de posibila decuplare de Bulgaria;
  • varianta 4 este ca țara noastră să apeleze la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, dar acest lucru ar putea fi făcut doar după un vot în cadrul JAI. Este o variantă care ar dura mai mult timp până la finalizare.

Mesajele categorice transmise de Austria împotriva primirii României în Schengen

Atât ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, cât și cancelarul Karl Nehammer au transmis marți noi mesaje tranșante: nu au de gând să-şi schimbe opinia la Consiliul JAI din 8-9 decembrie și vor vota împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen.

Ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, a declarat marţi, că Viena îşi menţine dreptul de veto faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen şi că nu are de gând să-şi schimbe opinia la Consiliul JAI din 8-9 decembrie: „În acest moment, refuzăm extinderea Schengen cu România şi Bulgaria”.

Oficialii austrieci susțin că protecţia frontierelor nu funcţionează, iar Bulgaria şi România trebuie să fie tratate la pachet.

  • „În cursul anului, au ajuns la graniţele Austriei 110.000 de imigranţi ilegali, iar 75.000 nici măcar nu fuseseră înregistraţi. 40 % dintre migranţi au zburat direct la Belgrad, pentru a se îndrepta pe uscat spre Europa Centrală, alţi 40 % au venit prin Turcia, Bulgaria şi Serbia.
  • O mică parte au ocolit gardul Ungariei de la graniţa cu Serbia şi au ales ruta prin România.
  • Avem cele mai multe solicitări de azil pe cap de locuitor, aşa că trebuie să transmitem acest semnal de alarmă”, a afirmat ministrul austriac de Interne.

Tot marți, cancelarul Austriei, Karl Nehammer, aflat la Tirana, la summitul unde participă şi preşedintele Klaus Iohannis, a spus că „mai este nevoie de timp” pentru a da un vot pozitiv aderării României și Bulgariei la Schengen. El a reluat argumentele ministrului austriac de Interne privind migranții care au ajuns în Austria fără a fi înregistrați anterior în nicio altă țară UE.

  • „Ministrul de interne a spus clar. Nu există o aprobare din partea Austriei pentru extinderea cu Bulgaria şi România.
  • Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranţi ilegali care au ajuns în Austria neînregistraţi. Asta înseamnă că au trecut pe la graniţa externă a Uniunii Europene şi au ajuns într-o ţară internă, aşa cum e Austria.
  • Trebuie întâi să răspundem la aceste întrebări de securitate”, a susținut cancelarul Austriei.

Şi ministrul austriac pentru Europa, Karoline Edtstadler, care face parte din acelaşi partid conservator OeVP cu ministrul de Interne şi cu cancelarul austriac, a vorbit marţi despre refuzul Austriei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

  • „Nu putem vota în favoarea extinderii spaţiului Schengen pentru că este vorba şi de securitatea cetăţenilor europeni (...)
  • Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este preluată de un stat (Suedia -n.r.) care are multă experienţă în ceea ce priveşte afluxul de imigranţi. Prin urmare, sunt foarte încrezătoare că Suedia va face tot ce îi stă în putinţă, în timpul preşedinţiei, pentru a menţine această problemă în prim-planul agendei şi pentru a evidenţia soluţii”, a spus oficialul austriac după o întâlnire cu omologul său suedez, Jessika Roswall.

„Nu prin România trece fluxul migratoriu”

Datele Frontex, agenţia europeană pentru protecţia frontierelor, arată însă că imigranţii ilegali care ajung în Austria preferă alte rute decât cele prin România.

Ministrul austriac pentru Europa a susținut și ea că spaţiul Schengen „nu funcţionează”.

În timp ce în primele 9 luni ale anului 2022 s-a înregistrat o creştere a imigraţiei de aproximativ 170% pe ruta Balcanilor de Vest, în România, în aceeaşi perioadă, s-a înregistrat o scădere cu 43% a intrărilor ilegale, arată statisticile oficiale.

Datele Frontex arată că migranţii ilegali au folosit preponderent trasee din alte state aflate pe ruta Balcanilor de Vest. România se află în proximitatea rutei Balcanilor de Vest, însă datele Frontex arată că doar o foarte mică parte din migraţia de pe ruta Balcanilor de Vest trece prin România.

Concret, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2021, la frontiera cu Serbia s-a înregistrat o scădere a presiunii imigraţioniste, atât in ceea ce priveşte detecţiile şi şederile ilegale, cât şi în ceea ce priveşte prevenirea trecerilor ilegale. Numărul detecţiilor la frontiera cu Serbia reprezintă doar 1,3% din numărul total raportat de Agenţia FRONTEX pe ruta Balcanilor de Vest.

De altfel, ministrul de Interne, Lucian Bode, le-a răspuns autorităților din Austria, spunând că „nu prin România trece fluxul migratoriu și nu România este generatoarea acestui flux”.

Lucian Bode, care a mers luni la Viena în încercarea de a convinge autoritățile austriece să își schimbe opinia, a reacționat spunând că „problemele de migrație cu care se confruntă Austria nu pot fi imputate României”.

  • „În mod categoric, țara noastră nu poate fi sancționată nemeritat și nejustificat pentru această situație.
  • Nu prin România trece fluxul migratoriu și nu România este generatoarea acestui flux.
  • Fără doar și poate, România îndeplinește toate condițiile tehnice pentru aderarea la spațiul Schengen. Rapoartele rezultate în urma celor două misiuni de evaluare ale României au fost pozitive și au fost dezbătute în grupuri de lucru inclusiv cu participarea reprezentanților Austriei”, a scris Bode, marți, pe Facebook.

El afirmă că la ultima întâlnire dintre reprezentanții celor două ministere de interne, care a avut loc luni la Viena, „statisticile generale referitoare la migrație, rute, returnări, înregistrarea migranților în sistemele europene care au fost prezentate au fost confirmate de partea austriacă”.

Lucian Bode spune că i-a reamintit omologului austriac Gerhard Karner că:

  • „La întrevederea noastră din februarie 2022, a susținut ferm aderarea României la spațiul Schengen;
  • În timpul Președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene am acceptat realizarea unor misiuni de evaluare voluntară a aplicării acquis-ului Schengen în România;
  • Președinția cehă a Consiliului Uniunii Europene a anunțat încă din cadrul primelor reuniuni că una din prioritățile sale este extinderea spațiului Schengen;
  • Rapoartele rezultate în urma celor două misiuni de evaluare voluntară a României au fost pozitive și au arătat fără echivoc că țara noastră este pe deplin pregătită să adere la spațiul Schengen;
  • Austria și-a însușit oficial declarația statelor membre cu privire la oportunitatea extinderii spațiului Schengen inclusiv cu ocazia Conferinței ministeriale a Forumului Salzburg de la București din 16 noiembrie 2022”.