Atât ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, cât și cancelarul Karl Nehammer au transmis marți noi mesaje tranșante: nu au de gând să-şi schimbe opinia la Consiliul JAI din 8-9 decembrie și vor vota împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen. Anunțul celor doi oficiali austrieci vine la o zi de la o nouă vizită făcută la Viena de ministrul de Interne, Lucian Bode, în încercarea de a-și convinge omologul să renunțe la refuzul de a primi România în Schengen.

Granița Schengen în AustriaFoto: Lena Wurm / Dreamstime.com

Cu două zile înainte de reuniunea în care se va decide dacă România va adera la Schengen, Austria a anunțat că nu își va schimba opinia.

„În acest moment, refuzăm extinderea Schengen cu România şi Bulgaria”

Ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, a declarat marţi, într-o emisiune la postul public de televiziune, că Viena îşi menţine dreptul de veto faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen şi că nu are de gând să-şi schimbe opinia la Consiliul JAI din 8-9 decembrie: „În acest moment, refuzăm extinderea Schengen cu România şi Bulgaria”.

Oficialii austrieci susțin că protecţia frontierelor nu funcţionează, iar Bulgaria şi România trebuie să fie tratate la pachet.

  • „În cursul anului, au ajuns la graniţele Austriei 110.000 de imigranţi ilegali, iar 75.000 nici măcar nu fuseseră înregistraţi. 40 % dintre migranţi au zburat direct la Belgrad, pentru a se îndrepta pe uscat spre Europa Centrală, alţi 40 % au venit prin Turcia, Bulgaria şi Serbia.
  • O mică parte au ocolit gardul Ungariei de la graniţa cu Serbia şi au ales ruta prin România.
  • Avem cele mai multe solicitări de azil pe cap de locuitor, aşa că trebuie să transmitem acest semnal de alarmă”, a afirmat ministrul austriac de Interne.

Tot marți, cancelarul Austriei, Karl Nehammer, aflat la Tirana, la summitul unde participă şi preşedintele Klaus Iohannis, a spus că „mai este nevoie de timp” pentru a da un vot pozitiv aderării României și Bulgariei la Schengen. El a reluat argumentele ministrului austriac de Interne privind migranții care au ajuns în Austria fără a fi înregistrați anterior în nicio altă țară UE.

  • „Ministrul de interne a spus clar. Nu există o aprobare din partea Austriei pentru extinderea cu Bulgaria şi România.
  • Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranţi ilegali care au ajuns în Austria neînregistraţi. Asta înseamnă că au trecut pe la graniţa externă a Uniunii Europene şi au ajuns într-o ţară internă, aşa cum e Austria.
  • Trebuie întâi să răspundem la aceste întrebări de securitate”, a susținut cancelarul Austriei.

Şi ministrul austriac pentru Europa, Karoline Edtstadler, care face parte din acelaşi partid conservator OeVP cu ministrul de Interne şi cu cancelarul austriac, a vorbit marţi despre refuzul Austriei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

  • „Nu putem vota în favoarea extinderii spaţiului Schengen pentru că este vorba şi de securitatea cetăţenilor europeni (...)
  • Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este preluată de un stat (Suedia -n.r.) care are multă experienţă în ceea ce priveşte afluxul de imigranţi. Prin urmare, sunt foarte încrezătoare că Suedia va face tot ce îi stă în putinţă, în timpul preşedinţiei, pentru a menţine această problemă în prim-planul agendei şi pentru a evidenţia soluţii”, a spus oficialul austriac după o întâlnire cu omologul său suedez, Jessika Roswall.

Ministrul austriac pentru Europa a susținut și ea că spaţiul Schengen „nu funcţionează”.

Ce spun datele Frontex

Datele Frontex, agenţia europeană pentru protecţia frontierelor, arată că imigranţii ilegali care ajung în Austria preferă alte rute decât cele prin România.

În timp ce în primele 9 luni ale anului 2022 s-a înregistrat o creştere a imigraţiei de aproximativ 170% pe ruta Balcanilor de Vest, în România, în aceeaşi perioadă, s-a înregistrat o scădere cu 43% a intrărilor ilegale, arată statisticile oficiale, conform News.ro.

Datele Frontex arată că migranţii ilegali au folosit preponderent trasee din alte state aflate pe ruta Balcanilor de Vest. România se află în proximitatea rutei Balcanilor de Vest, însă datele Frontex arată că doar o foarte mică parte din migraţia de pe ruta Balcanilor de Vest trece prin România.

Concret, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2021, la frontiera cu Serbia s-a înregistrat o scădere a presiunii imigraţioniste, atât in ceea ce priveşte detecţiile şi şederile ilegale, cât şi în ceea ce priveşte prevenirea trecerilor ilegale. Numărul detecţiilor la frontiera cu Serbia reprezintă doar 1,3% din numărul total raportat de Agenţia FRONTEX pe ruta Balcanilor de Vest, scrie News.ro.

Miniştrii de Interne din UE vor vota joi asupra extinderii spaţiului Schengen pentru a include România, Bulgaria şi Croaţia. În timp ce Olanda şi Suedia au renunţat la opoziţia faţă de aderarea României, guvernul federal austriac continuă să se opună.

„Niciun stat nu se poate comporta așa cu un stat partener”

Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a declarat, la Digi24, referitor la opoziția Austriei față de aderarea României la Schengen, că mai sunt 36 de ore de negocieri și că este încrezător că argumentele aduse și discuțiile care se vor mai purta vor schimba părerea Vienei. În opinia europarlamentarului, Austria are o problemă internă pe fond electoral, din cauza migranților.

  • "Nu am fost optimiști prea devreme. Consider că trebuie negociat până joi, la ora 10, ora Bruxelles-ului. Trebuie să folosim toate atuurile, în primul rând cel geopolitic în favoarea României. Să demontăm argumentele lor, așa cum au făcut-o cei din MAI, cu ministrul Bode, care au demonstrat că cei 75.000 de migranți (despre care Austria susține că au ajuns pe rute care includ România – n.r.) nu au trecut prin România și că țara noastră nu se află pe aceste rute. A părut că cei de la Viena ascultă, dar că argumentația noastră îi enervează.
  • Trebuie să le explicăm țărilor partenere că e o criză care se provoacă la nivel european. România s-a comportat că un partener ireproșabil pentru țările NATO și europene. E o nedreptate care s-ar face României.
  • A apărut această problema care e internă. Sunt alegeri în Austria Inferioară pe 23 ianuarie, de acolo de unde vine ministrul de Interne, iar partidul său este pe locul al treilea în sondaje. Aceasta este o altă chestiune care a dus la poziţionarea mai violentă a ministrului de Interne cu privire la migraţie. Cancelarul și ministrul de interne austriac speră că prin mesaje de acest gen reușește să recupereze electoral. Dar, o problema internă nu poate influența construcția și coeziunea europeană.
  • Niciun stat nu se poate comportă așa cu un stat partener. Sunt convins că argumentele noastre vor avea succes. Mai sunt 36 de ore ca Austria să își schimbe părerea. E o chestiune strict politică în care sperăm că retorica internă electorală să nu fie mai puternică decât coeziunea europeană. România are toate atuurile necesare ca să convingă", a declarat Rareș Bogdan.

Iohannis: Vom discuta și negocia până în ultimul moment

Aflat la Tirana, președintele Klaus Iohannis a declarat marți că negocierile nu s-au încheiat încă, iar discuțiile se vor purta până în ultimul moment:

  • „Încă se discută, se negociază. Joi această chestiune se va afla pe masa Consiliului JAI. Acolo se va discuta in extenso această chestiune. Până atunci e nevoie de negocieri. Încă se discută pe textul acelei decizii. În continuare se discută și se negociază, nu ne vom opri din discutat și negociat până în ultimul moment”.

Noile mesaje din Austria, în timp ce Bode se află acolo

Noile mesaje ale Austriei vin la o zi de la noua întrevedere pe care ministrul de Interne, Lucian Bode, a avut-o la Viena cu omologul său, conform Digi 24. Bode se află în continuare în Austria.

Ministrul de Interne a fost în Austria și în 23 noiembrie și susținea, după ce s-a întâlnit cu Gerhard Karner, că „ultimele declarații ale Austriei pe subiectul Schengen nu sunt îndreptate împotriva României”.

  • „Aderarea României la spațiul Schengen va fi un plus pentru securitatea europeană, nu un pericol pentru statele membre.
  • Am avut astăzi o întrevedere cu omologul meu austriac, Gerhard Karner, ministrul federal de interne al Austriei pe tema aderării României la spațiul Schengen, respectiv gestionarea provocărilor migraționiste.
  • Cunosc situația generată de presiunea migratorie deosebită cu care se confruntă Austria – aproximativ 100.000 de solicitanți de azil doar în acest an și, din acest punct de vedere, înțeleg abordarea omologului meu la nivel politic intern.
  • În cadrul discuțiilor avute, i-am prezentat ministrului austriac date și statistici actualizate privitoare la modul în care România continuă să asigure protecția frontierelor externe în contextul fluxurilor migratorii pe ruta Balcanilor de Vest, precum și modul în care România respectă obligațiile privitoare la înregistrarea persoanelor depistate cu intrare ilegală sau care solicită azil în România. Conform datelor furnizate de agențiile europene, în primele 8 luni ale acestui an, pe ruta Balcanilor de Vest au fost înregistrați în total 128.438 de migranți, iar dintre aceștia 3.574 de migranți au fost înregistrați în România ca venind din Serbia, fiind vorba despre aproximativ 2,7% din numărul total de migranți care au reușit să ajungă în UE prin România.
  • Este un argument foarte solid care arată fără echivoc că România nu este pe ruta de migrație a Balcanilor de Vest. (...) Pe lângă prezentarea punctelor de vedere, obiectivul discuțiilor noastre a fost să identificăm punctele comune pe marginea cărora să ne concentrăm în plan bilateral, respectiv la nivel european.
  • În context, omologul meu m-a asigurat în mai multe rânduri că ultimele declarații pe subiectul Schengen nu sunt îndreptate împotriva României, ci subliniază nevoia de acțiune urgentă în privința gestionării provocărilor migraționiste care afectează Austria”, scria atunci pe Facebook Lucian Bode.

Comisia Europeană a subliniat luni că Bulgaria, România şi Croaţia îndeplinesc „în totalitate toate cerinţele” pentru a fi membre Schengen cu drepturi depline şi se aşteaptă ca toate cele 27 de state membre să dea undă verde, joi, primirii acestora, deși nu există unanimitate. Reamintim că guvernul olandez a dat vineri undă verde intrării României şi Croaţiei în Schengen, dar și-a menținut împotrivirea „fermă” şi „refuză să accepte” ca Bulgaria să adere la spaţiul de liberă circulaţie.

Și Parlamentul Suediei a votat pentru aderarea României la Schengen, în timp ce Austria continuă să se opună.