În dimineața zilei de 24 februarie, Ucraina și Republica Moldova se deconectau temporar de la rețeaua sovietică de electricitate. Era un test. Planul era ca, între 24 și 26 februarie, să se izoleze și să se rebranșeze, pentru a evalua niște parametri tehnici. Speranța era ca, dacă totul mergea bine, cele două țări să se desprindă definitiv în 2023 de sistemul energetic al Comunității Statelor Independente (CSI, organizație formată din foste republici sovietice), pentru a se sincroniza cu sistemele energetice din Europa de Vest (ENTSO-E).
Știm cu toții ce s-a mai întâmplat în acea dimineață de 24 februarie. Când Rusia a început să bombardeze Kievul și, pe urmă, restul țării, Ucraina a refuzat să se mai conecteze la rețeaua sovietică de energie. Republica Moldova, legată ca infrastructură de Ucraina, a rămas și ea deconectată. O vreme, cele două țări au funcționat în regim izolat, o insulă energetică între rețelele europeană și rusă.
În Europa, a început o cursă contracronometru. Din 24 februarie și până pe 16 martie, europenii au făcut teste peste teste, pentru a vedea care ar fi riscurile unui blackout, în caz de explozii în Ucraina, de exemplu – „pentru că sunt într-adevăr niște fluxuri necontrolate de energie care circulă dintr-o parte în alta”, explică pentru Panorama Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie şi infrastructură. „Și testul acesta era cam la limită”, adaugă experta.
Dar riscurile au fost considerate minime și așa au ajuns cele două țări să fie branșate pe repede-înainte la rețeaua continentală europeană.
CITEȘTE CONTINUAREA PE PANORAMA.RO
1
1
