Aeroportul Iași, facturi la energie de 450.000 de euro/lună! ● Război de milioane pe bolile angajaţilor ●Dan Dungaciu încalcă legea: nu și-a depus niciodată declarația de avere ●Primele mari reforme ale educației. De la Spiru Haret la „doctorul cărămidă” ●Cine și când a inventat reclamele? ●Eclipsă de soare, vizibilă din România. Are loc în octombrie ●Efectul primei luni de suprataxare a contractelor part-time: Număr record de români care muncesc la negru ●Primele măsuri anunțate de UNATC, după mărturiile publice privind abuzurile din instituție ●Omul care a descoperit cum să spună cele mai bune povești de dragoste din vremurile noastre ●De ce nu ne putem despărți de tehnologie?
Aeroportul Iași, îngropat sub facturile la energie: 450.000 de euro/lună!
Furnizorul care avea contract-cadru a reziliat, pentru că era sub prețul actual și mergea în pierdere.
Acum, Aeroportul plătește la prețul zilei, fiind descoperit: de la 70.000 de lei/lună s-a ajuns în august la 300.000 de lei, iar în septembrie la 2,2 milioane de lei.
Se caută un nou furnizor și se încearcă intrarea sub umbrela prețului plafonat, printr-o lege în Parlament.
Toate aeroporturile din țară sunt cu bugetele date peste cap din cauza facturilor la energie.
Actualul terminal are 6.000 mp. La prețurile de-acum, cu un terminal de 30.000 mp, factura ar fi de 2,5 milioane de euro/lună. Aeroportul ar da faliment din prima zi, scrie ReporterIS.
Război de milioane pe bolile angajaţilor
Angajatorii din judeţ au de primit aproape 3,5 milioane de euro pentru concediile medicale. Asta deoarece Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Botoşani este datoare către angajatori cu aproape 17 milioane de lei din concedii medicale. Acestea sunt scadente la finele anului, iar o suplimentare venită acum câteva zile va permite plata a doar 13 milioane de lei. Alte aproape 30 de milioane de lei au fost plătite deja de la începutul anului către angajatori.
Potrivit economistei Alina Mustiaţă, preşedinte director general al CAS Botoșani, instituţia a decontat 3.712 cereri depuse de plătitorii de indemnizații de concediu medical. Acestea au însumat, nici mai mult, nici mai puţin, de 29,8 milioane de lei, adică peste 6 milioane de euro, scrie Monitorul de Botoșani.
Dan Dungaciu încalcă legea: nu și-a depus niciodată declarația de avere
Directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” (ISPRI), Dan Dungaciu, institut care funcționează în cadrul Academiei Române, nu și-a depus niciodată declarațiile de avere și de interese pe site-ul instituției și nici pe site-ul Agenției Naționale de Integritate, deși Legea nr. 176/2010 îl obligă să le depună.
Dan Dungaciu deține funcție de director al ISPRI din anul 2011. Site-ul instituției pe care o conduce nu găzduiește o rubrică cu declarațiile de avere și de interese ale personalului care formează conducerea, așa cum procedează alte instituții care funcționează tot în cadrul Academiei Române.
Și pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI), declarațiile de avere și de interese ale lui Dan Dungaciu sunt de negăsit.
De pildă, pe site-ul Institutului de Sociologie, care funcționează tot în cadrul Academiei Române, există o rubrică denumită „declarații și alte documente publice”, în care se află toate aceste acte ale angajaților care se încadrează în Legea ANI, scrie PressHub.
Primele mari reforme ale educației. De la Spiru Haret la „doctorul cărămidă”
Prima Lege a Educației din istoria României a fost aproape imposibil de aplicat.
Pe acest concept al școlii care formează ideea de națiune și a identității naționale apare unirea din 1859 și între reformele noului domnitor Alexandru Ioan Cuza apare prima lege a învățământului din România - Legea instrucțiunii publice din 1864. Istoricul ieșean explică faptul că legea este importantă în sine, dar aplicabilitatea ei era în cel mai bun caz discutabilă. A unificat învățământul din cele două principate, oferea cadrul în care să se desfășoare acest proces de educație, stabilește statutul cadrelor didactice și cel mai cunoscut aspect: impune învățământ primar, de patru clase, obligatoriu și gratuit.
„Ceea ce nu se spune în general este că această Lege a instrucțiunii publice nu a fost aplicabilă în mare măsură. Este mai degrabă un deziderat, mai curând un semn al nevoii de modernitate decât o lege care să se aplice. Ca să fi făcut un învățământ primar de masă, gratuit, lipseau mai multe lucruri: statul nu punea la dispoziție nici profesori, nici clădiri și nici resurse financiare”, menționează conf. dr. Ovidiu Buruiană, potrivit Scoala9.
Cine și când a inventat reclamele?
Așadar, azi vom vorbi despre istoria reclamelor și, așa cum v-am obișnuit, mergem direct la originea lor. Probabil sunteți și voi curioși, măcar cât să știți cui să urați câteva cuvinte de bine în pauzele de la filme. Pentru asta, mergem la amicii noștri de la sudul Mediteranei, respectiv egiptenii. Ei au inventat reclamele. Sau, cel puțin, de acolo avem cea mai veche dovadă a existenței unei reclame. Asta se întâmpla acum circa 5.000 de ani.
Pe vremea aia, în Teba, trăia un producător de textile, țesături și altele asemenea. Îl chema Habu. Omul avea și câțiva angajați, ba și câțiva sclavi, ca să meargă afacerea cum trebuie. Unul dintre sclavii ăia, pe nume Shem, a fugit de la locul de muncă. Poate că nu i-o fi convenit leafa, nu o fi avut asigurare medicală, suficiente zile de concediu, l-o fi enervat departamentul de HR, naiba știe ce o fi fost în capul lui. Ideea e că… dus a fost. Acum, Habu, care nu mai putea de grija lui, s-a dus la un scrib și l-a plătit ca să scrie mai multe papirusuri cu următorul text (traducerea e aproximativă): „Sclavul Shem a fugit de la bunul său stăpân, Habu Țesătorul. Toți cetățenii Tebei sunt rugați să dea o mână de ajutor. E un hittit scund, cu tenul măsliniu și cu ochi căprui. Cine oferă informații care duc la prinderea lui, va primi o jumătate de bară de aur. Cine îl aduce la prăvălia lui Habu, unde găsiți cele mai bune țesături, după dorințele voastre și pentru toate gusturile, va primi o bară de aur”, scrie Pictofapte.
Eclipsă de soare, vizibilă din România. Are loc în octombrie
Pe 25 octombrie se va produce o eclipsă de Soare, vizibilă și din țara noastră. Nu va fi totală, ci parțială, dar acoperirea Soarelui va fi destul de mare, de 38%, a anunțat Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
Eclipsa de Soare va dura aproximativ două ore și jumătate, timp suficient pentru a fi văzută de toți cei interesați, scrie Greatnews.ro.
Efectul primei luni de suprataxare a contractelor part-time: Număr record de români care muncesc la negru
Luna septembrie, prima de la implementarea regulilor noi de Cod Fiscal care includ suprataxarea contractelor de muncă part-time a generat un număr record de angajați depistați care lucrează „la negru”. 1.551 persoane prestau muncă nedeclarată în perioada 2- 29 septembrie, potrivit datelor colectate de Inspecția Muncii.
Dintre acestea, 1.379 nu aveau întocmit contract individual de muncă, 117 nu aveau contract individual de muncă transmis în Revisal, 5 persoane prestau activitate având contractul de muncă suspendat, iar 50 de persoane prestau activitate în afara programului de lucru din contractul part-time. Primirea la muncă a unei persoane fără să fi încheiat un contract individual de muncă sau care lucrează în regim de part-time și în realitate este plătit pentru muncă cu normă întreagă, sunt practici des întâlnite în România, dar care acum sunt amplificate de modificările aduse de către executiv, la Codul Fiscal, scrie Wall-Street.ro.
Marian Neacșu, secretarul general al Guvernului, și-a pus un prieten din PSD Ialomița șef peste 44 de milioane de euro din PNRR. „Experiența mă califică”
La propunerea PSD, Neacșu a venit în decembrie în poziția de secretar general al Guvernului. Imediat l-a urmat Moraru. Moraru l-a urmat pe Neacșu. În februarie 2022, Victor Moraru a intrat în SGG pe funcția de consilier, venind din postura de consilier județean în Ialomița, după cum a confirmat pentru Libertatea. O lună mai târziu, în martie, Moraru a făcut un salt ierarhic și a fost numit șef de direcție. E vorba despre Direcția Generală Guvernare Deschisă, Relații Publice și Cooperare, din cadrul SGG. Este unul dintre departamentele principale din organizarea Secretariatului General al Guvernului, scrie Libertatea.
Primele măsuri anunțate de UNATC, după mărturiile publice privind abuzurile din instituție: un audit extern, un nou Cod de Etică, întâlniri cu studenții
Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” a transmis azi un amplu comunicat prin care anunță primele măsuri luate pentru a preveni, stopa sau identifica abuzurile din cadrul universității, în urma numeroaselor dezvăluiri făcute de studenți sau foști studenți în presă. Toate acestea vor fi incluse în cadrul unui program denumit “Politici de conduită”.
Ultimul caz și cel mai cunoscut este cel al profesorului Puiu Șerban, publicat de Cultura la dubă. În urma declarațiilor făcute în spațiul public, acesta va fi audiat de Comisia de Etică.
Prima măsură luată de UNATC este cererea unui audit extern făcut de Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse pentru Femei și Bărbați.
“Invităm o instituție cu expertiză și experiență în acest domeniu, pentru a putea construi, legal și dialogal, în funcție de rezultatele acestui audit, un cadru mai bun de norme și practici academice.”, se arată în comunicatul citat de Cultura la dubă.
Funcţionarul care l-a dat de gol pe trezorierul PSD Drăghici, dat apoi afară și reangajat
Fostul funcţionar al Autorităţii Electorale Permanente (AEP) Bogdan Toma Costreie, omul care a iniţiat controalele privind finanţarea PSD de la buget, episod care s-a încheiat cu condamnarea la închisoare a trezorierului partidului, Mircea Drăghici, a câştigat azi procesul pe care l-a intentat AEP, ca urmare a faptului că fusese concediat abuziv.
Bogdan Toma Costreie a ocupat funcția de director general al Departamentului de control al finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale din cadrul AEP, din anul 2017. Calitate în care a dispus un control riguros privind modul în care PSD a cheltuit subvenţiile primite de la bugetul de stat.
La vremea respectivă, trezorier al PSD era deputatul de Argeş Mircea Drăghici (foto), iar preşedinte al partidului era Liviu Dragnea, scrie PressHub.
Omul care a descoperit cum să spună cele mai bune povești de dragoste din vremurile noastre
București, Sala Radio. O după-amiază târzie de vineri și un festival atât de eclectic, că nici nu știi să spui despre ce e, dacă te întreabă cineva. „E de hipsteri”, ar zice cârcotașii. Pe scenă, un american dă niște detalii, cu precizia și atenția unui regizor care se pregătește să pună în scenă o nouă piesă.
Două persoane care nu se cunosc trebuie să se ofere să urce pe scenă. Actori ad-hoc, în sceneta americanului. Voluntarii primesc o hârtie cu aceleași patru întrebări. Vor trebui să-și pună, alternativ, aceste întrebări unul altuia, pentru a forța un dialog între străini, pe o scenă, în fața altor străini, sub privirea atentă a americanului.
Întrebările nu sunt confortabile. Sunt genul acela de conversații pe care rareori îndrăznim să le avem cu noi înșine sau cu oamenii apropiați și dragi nouă, darămite cu necunoscuți. Citește articolul în Panorama.
De ce nu ne putem despărți de tehnologie?
În încercarea de a înțelege modul în care se configurează tehnologia în raport cu existența omului, filozoful francez Jacques Ellul reușește să surprindă și să anticipeze, cu luciditate, câteva dintre coordonatele definitorii ale tehnologiei și ale lumii tehnicizate. Prin demersul său, urmărește să atragă atenția asupra diferențelor dintre tehnica tradițională și tehnica generalizată a lumii noastre, analizând modul în care cea din urmă acaparează, prin logica sa, fiecare segment al vieții omului.
El arată că scopul inițial al tehnicii, acela de a ameliora anumite probleme punctuale ale vieții cotidiene, a fost nu numai depășit, ci chiar transformat, printr-o inversare de roluri, în așa mod încât tehnica e cea care integrează viața și nu invers. Toate aceste aspecte sunt dezvoltate de Adrian Lemeni în cartea sa, „Tehnicizarea inumană a vieții”, în care prezintă principalele repere ale gândirii lui Jacques Ellul, scrie Syntopic.ro.
Piața electricității din România s-a blocat. Producția scade și se tranzacționează doar de azi pe mâine
Piața electricității din România s-a blocat: nu se mai fac tranzacții decât de azi pe mâine, iar producția scade. Una dintre cauze este ordonanța 119 care plafonează prețurile la niveluri pe care experții le consideră nerealiste.
În septembrie, prima lună de aplicare a OUG 119 care impune prețuri angro de cel mult 450 lei / MWh, nu s-a tranzacționat decât un singur contract cu livrare la termen pe piața contractelor bilaterale de la bursa OPCOM. Cantitatea a fost nesemnificativă, de 2.715 MWh (mii kWh), de peste 580 de ori mai mică decât s-a tranzacționat anterior cu livrare în septembrie 2022.
Pe de altă parte, producția de electricitate a scăzut cu 6,5% în august 2022 față de aceeași lună din 2021, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), scrie Curs de Guvernare.
