PSD a contractat consultanți politici americani cu 40.000 de dolari pe lună ●O nouă categorie profesională din justiție ar urma să primească pensie specială ●Cum justifică retailerii şi producătorii scumpirile de 30-50% la alimente: aruncă vina de la unii la alţii ●Oficiali din guvernul ucrainean au autorizat asasinarea fiicei lui Dughin ●Diferențe notabile între autonomia declarată de producător și cea „din trafic” a mașinilor electrice ● Ce a vrut să spună Eduard Hellvig la Cluj? ● La 2 ani și jumătate de pandemie, guvernul a aprobat schema de ajutor pentru sectorul cultural ●Dan Dungaciu a câștigat șefia unui institut al Academiei Române, după ce a concurat singur. De două ori ●Despre medicul René Théophile Laennec și a sa invenție uimitoare ●Franța: Fără apă caldă în instituțiile publice ●Dezertori în faţa porţilor închise
PSD a contractat consultanți politici americani cu 40.000 de dolari pe lună. Firmă înființată de un fundraiser de top pentru campania prezidențială victorioasă a lui Donald Trump
Partidul Social Democrat (PSD), cu cele mai multe mandate parlamentare și parte a coaliției de guvernare, a încheiat, pe un an, un contract de consultanță politică, în afaceri publice și în relațiile cu presa, cu firma americană de profil Chartwell Strategy Group. Prețul serviciilor efectuate de americani este de 40.000 de dolari pe lună, prevede contractul, ceea ce ar însemna 480.000 de dolari pe 12 luni.
Serviciile vor fi prestate prin e-mail, videoconferință, SMS sau fax, iar dacă va fi nevoie de întâlniri față în față, pentru prezentare și raportare, PSD va suporta costurile cu transportul aerian la business class și cu cazarea celor de la Chartwell Strategy. ″Chartwell acceptă că pot exista întârzieri la plata facturilor cauzate de neplata subvenției acordate partidelor românești conform legislației românești, întârzieri care nu pot fi considerate ca o neexecutare culpabilă a contractului″, stipulează deal-ul încheiat de social-democrați cu consultanții americani, scrie Profit.ro.
O nouă categorie profesională din justiție ar urma să primească pensie specială de magistrat
Personalul de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat ar urma să primească pensie de serviciu (80% din salariul brut plus sporuri), printr-o prevedere extinsă în noua lege privind statutul judecătorilor și procurorilor, care este acum dezbătută în Parlament, potrivit senatorului Cosmin Poteraș.
„Există multe surprize neplăcute în legile Justiției, dar una dintre ele mi se pare de-a dreptul sfidătoare: pensii speciale pentru avocați și juriști.
Ai făcut Dreptul, nu contează unde, ai profesat ca avocat sau jurist 25 de ani, nu contează unde, dacă iei examenul și intri în magistratură, gata, pensie de serviciu: 80% din salariul brut + sporuri. Cu cât e vechimea mai mare, cu atât crește pensia”, arată senatorul REPER, citat de PressHub.
Cum justifică retailerii şi producătorii scumpirile de 30-50% la alimente? Aruncă vina de la unii la alţii şi recunosc „în cor“ că e şi o componentă speculativă la mijloc
Alimentele s-au scumpit cu 30-50% în doar un an, iar retailerii şi producătorii aruncă vina de la unii la alţii. Toţi recunosc însă că e şi o componentă speculativă la mijloc.
„Unele materii prime nu au nicio treabă cu războiul din Ucraina, eu zic că este o speculă generalizată“, spunea recent Ioan Stânea, fondatorul Pan Food, unul dintre cei mai mari jucători locali de pe piaţa de dulciuri.
Producătorul de dulciuri a majorat în ultimul an preţurile cu circa 25%, însă costurile cu materiile prime s-au dublat sau chiar triplat.
„Am avut probleme cu retailerii în sensul în care ei nu au acceptat scumpiri.“
De partea cealaltă a baricadei însă, retailerii vorbesc şi ei de scumpiri speculative şi spun că negociază dur orice majorare de preţ de la raft, afirmând că românii nu pot suporta scumpiri prea mari sau prea dese.
Andrei Bica, CFO al Profi, completează că este o „luptă“ constantă cu furnizorii, care în continuare majorează preţurile în acelaşi ritm ca şi până acum. Unii dintre ei vorbesc despre o posibilă lipsă a materiilor prime în viitor şi încearcă să capitalizeze acum, scrie ZF.
Oficiali din guvernul ucrainean au autorizat asasinarea fiicei lui Dughin, susțin serviciile de informații americane
Oficiali americani din serviciile secrete au declarat pentru The New York Times că Statele Unite nu au fost la curent din timp cu planul unor oficiali ucraineni de asasinare a Dariei Dughina, altfel, s-ar fi opus. Kievul ar fi fost admonestat după atentat.
Agențiile de informații ale Statelor Unite au convingerea că o parte a guvernului ucrainean a autorizat atacul cu mașină-capcană de lângă Moscova din august, în care a murit Daria Dughina, fiica unui naționalist rus proeminent, considerat cândva și „ideologul lui Putin. Atacul reprezintă un element al unei campanii secrete despre care oficialii americani se tem că ar putea extinde conflictul, scrie NYT. Oficialii americani nu au dezvăluit cine anume din guvernul de la Kiev a autorizat misiunea, cine a efectuat atacul sau dacă președintele Volodimir Zelenski a aprobat misiunea. Statele Unite nu au luat parte la atac, nici prin furnizarea de informații, nici cu vreun alt sprijin, susțin oficialii, citați de Libertatea.
Diferențe notabile între autonomia declarată de producător și cea „din trafic” a mașinilor electrice
Mașinile electrice prezente în proiectul Rocharge au avut, în medie, un consum cu 6% mai mare decât cel declarat de producător și o autonomie cu 18% mai redusă.
În cazul Audi Q4 Sportback e-tron, consumul mediu rezultat la finalul testului a fost de 18,7 kWh/100 km, cu 0,9 kWh mai mare decât cel din catalogul producătorului. De asemenea, autonomia cu un plin de energie a fost de 414,3 km, sub cei 492 km anunțați de producător.
BMW i4 M50 Gran Coupe a avut, la finalul testului de pe șoselele din România, un consum mediu de 21,2 kWh/100 km, cu 3,2 kWh peste valoarea oficială, în timp ce autonomia a fost de 383,7 km, mult sub cea de 520 km din datele tehnice ale producătorului.
Trecând la Hyundai Ioniq 5 Luxury AWD, trebuie spus că acesta este unul dintre cele doar două vehicule la care media finală de consum a fost mai mică decât valoarea anunțată de producător, scrie Economica.
Legile securității, „elefantul din încăperea” SRI. Ce a vrut să spună Eduard Hellvig prin discursul de la Cluj?
A vrut Eduard Hellvig, prin discursul de la Cluj, să readucă în discuție proiectul legilor securității?
Profesorul Cristian Pîrvulescu susține că aceste legi nu pot intra în dezbatere înainte ca Parlamentul să termine legile justiției - care însă, așa cum a avertizat Comisia Europeană, trebuie să aștepte avizul Comisiei de la Veneția - dar că Eduard Hellvig a urmărit trei obiective.
„Scopul ieșirii: o critică a amestecului anumitor politicieni în activitățile de informații, susținerea legilor siguranței ca un pilon important în reconstrucția serviciilor de informații și susținerea unui set de valori ultraconservatoare, care sunt compatibile cu așa numitele valori ale SRI”, spune Pîrvulescu, citat de Europa Liberă.
După 2 ani și jumătate de pandemie, guvernul a aprobat azi o schemă de ajutor pentru sectorul cultural
Guvernul Ciucă a aprobat azi memorandumul Ministerului Culturii pentru sprijinirea operatorilor culturali a căror activitate a fost afectată de pandemia SARS-CoV-2, sub numele de schemă de ajutor de minimis.
Aceasta este dedicată sectorului cultural independent și are un buget de 140.000.000 lei, ceea ce reprezintă aproximativ 28 de miloane de euro, cu 70 de milioane de euro mai puțin decât promisiunea inițială făcută de guvernul Orban în noiembrie 2020.
În tot acest timp au avut loc nenumărate runde de discuții între Ministerul Culturii și sectorul cultural, în încercarea de a găsi formula optimă de sprijin. Din păcate, unele entități culturale au fost nevoite să își oprească activitatea din cauza crizei provocate de Covid 19, iar acest ajutor vine prea târziu, scrie Cultura la Dubă.
Dan Dungaciu a câștigat șefia unui institut al Academiei Române, după ce a concurat singur. De două ori
Dan Dungaciu conduce din 2011 Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu“ (ISPRI) din cadrul Academiei Române. A obținut încă două mandate, în 2015 și 2019. Fără contracandidat. În total, 11 ani.
Obiectivul principal al institutului este „dezvoltarea cercetării științifice în domeniul filosofiei sociale şi al ştiinţelor politice” și a efectuat „cercetări asupra schimbărilor politice fundamentale din Europa Centrală şi de Est, inclusiv din România, după căderea comunismului.”, precum și „privind tranziţia de la totalitarism la democraţie, dezvoltarea pluralismului politic şi a societăţii civile din perspectiva principalelor teorii şi ideologii politice contemporane”, potrivit prezentării de pe site-ul oficial.
Unul dintre departamentele institutului este Laboratorul de analiză a războiului informațional și comunicare strategică (LARICS), care are ca menire să identifice manipulările și știrile false din cadrul războiului informațional, scrie PressHub.
Relația toxică a românilor cu banii: de ce suntem greieri sau furnici și cum ne afectează asta viitorul
Atunci când vorbim despre aceste două constante – bani și viitor – România chiar este altfel. O Românie de azi pe mâine. Cheltuim mult, impulsiv și prost. Nu avem planuri pentru pensie, deși ne este clar că nu ne vom putea întreține din banii primiți de la stat. Nu economisim nici atunci când ne-am permite să o facem. Nu avem încredere în bănci, însă suntem fruntași la jocurile de noroc și investiții în criptomonede. Suntem o națiune a extremelor, dominată de frica excesivă față de viitor și mirajul câștigurilor peste noapte.
Nu putem alege o singură criză economică responsabilă pentru felul în care arată astăzi România. În ultima jumătate de secol, ele s-au succedat cu o repeziciune amețitoare. De fapt, singurele perioade de relativă stabilitate economică au însumat mai puțin de 10 ani din perioada analizată, scrie Panorama.
Despre medicul René Théophile Laennec și a sa invenție uimitoare
Acum vreo două zile pomenisem aici la Mica Doză de francezi și invenția lor numită Montagne Russe. Fără nicio legătură cu montagne-russe-ul, mai rămânem puțin la ei, adică la francezi, să vedeți ce a mai inventat unul, de îl înjură toți bărbații de azi. Numele ăstuia a fost René Théophile Hyacinthe Laennec și s-a născut pe la 1781.
A fost crescut de un unchi, nu a avut chiar cea mai fericită copilărie, dar s-a dovedit băiat deștept și a devenit medic și profesor la Colegiul Regal din Paris. Cum spuneam, băiat deștept, responsabil, de comitet, aveai bază pe el. Ba chiar am putea spune că era băiat model pentru vremurile alea, fiind și religios până în măduva oaselor. De fapt, de aici i s-a și tras invenția.
Mai exact, el se ocupa și de bolile de inimă. Iar la vremea aia, practica spunea să dezbraci pacientul și să îți pui urechea pe pieptul lui pentru a asculta bătăile inimii. Laennec ăsta era mai timiduț, în sensul că i se tăiau picioarele când trebuia să facă asta cu damele, scrie Pictofapte.
Franța: Fără apă caldă în instituțiile publice
Fără apă caldă în instituțiile publice, o indemnizație pentru cei care își împart mașina cu alte persoane care efectuează același traseu precum și impulsionarea muncii de acasă – sunt doar câteva dintre măsurile dorite de Executiv în cadrul planului de “sobrietate energetică”. Guvernul francez va prezenta, joi, acest plan prin care dorește să scadă consumul de energie cu 10%. Documentul a fost realizat, în ultimele luni, cu actori din diverse sectoare economice.
Executivul francez dorește să încurajeze salariații francezi să lucreze, pe cât posibil, de acasă. Iar pentru aceștia, va exista o indemnizație pentru acoperirea costurilor ce vor apărea, automat. Apoi, va acorda un ajutor financiar celor care sunt de acord să utilizeze un autoturism, împreună cu colegii de muncă, spre exemplu. Totodată, administrațiile locale nu vor mai dispune de apă caldă, cu excepția dușurilor, scrie RFI.
Dezertori în faţa porţilor închise
Mii de ruşi fug din ţara lor. Vor să se eschiveze de înrolare şi de lupta pe front în Ucraina. Dar multe ţări europene refuză să-i primească.
Cozi lungi de maşini la graniţele Rusiei cu Georgia, Finlanda şi Kazahstan. Avioanele spre Serbia, Dubai şi chiar Belarus sunt arhipline. Bărbaţi ruşi au părăsit în număr mare ţara pentru a scăpa de mobilizarea parţială, anunţată de conducerea Rusiei pentru a întări contingentul aflat în Ucraina, care se confruntă cu presiuni. Dar în Europa multe ţări le închid celor care se eschivează de serviciul militar uşa în nas. Finlanda şi-a închis între timp graniţa, alte ţări nu le acordă ruşilor viză. Cum arată situaţia în Europa Centrală şi de Sud-Est? I-am rugat pe corespondenţii noştri să ne relateze din ţările în care se află, scrie DW.
3
2
