Eurodeputata germană Gabriele Bischoff, membră a partidului de guvernământ de la Berlin, SPD, susține că Germania nu s-a opus niciodată aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen.
Într-o întâlnire cu un grup de jurnaliști europeni, organizată de socialiștii europeni la Strasbourg, Bischoff a explicat că în 2011, când la Consiliul UE s-a ridicat problema extinderii Schengen, Olanda și Finlanda au fost cele care și-au exprimat opoziția, dar între timp finlandezii nu se mai opun.
„Germania nu s-a opus niciodată aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen. Atunci, în 2011, Olanda și Finlanda s-au opus, era un alt guvern în Finlanda. Altfel, este o poziție social-democrată în Germania ca și în Finlanda și în alte țări să susținem aderarea României și Bulgariei și cred că a atras atenția acest discurs al cancelarului Scholz, pentru că a evidențiat pașii următori care trebuie incluși” - a afirmat Bischoff.
„Olanda nu a dat nicio explicație” pentru opoziția sa la aderarea României și Bulgariei la spațiul european de liberă circulație, a mai spus vicepreședinta germană a Grupului Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European.
„Este foarte clar că România și Bulgaria îndeplinesc toate criteriile pe care toate celelalte țări membre Schengen le-au avut de îndeplinit și, de atunci, decizia e blocată în Consiliul UE și, noi în Parlamentul European, am avut o rezoluție în care am spus că este total neacceptabil că Consiliul UE nu se mișcă în privința acestei chestiuni și asta afectează 27 de milioane de oameni de 11 ani, libertatea lor de mișcare și din punctul de vedere al S&D este că nu avem libertate de mișcare de primă clasă și de clasa a doua. Dacă îndeplinești regulile, ca în orice alt domeniu, trebuie să se facă” - a mai spus Gabriele Bischoff.
De precizat că, de-a lungul timpului, Germania a transmis, pe căi oficiale, opoziția sa la extinderea zonei Schengen cu România și Bulgaria, aderarea celor două state nemaifiind pusă pe agenda Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) pentru a nu fi respinsă. De exemplu, în 2013, ministrul german de Interne de la vremea aceea, Hans-Peter Friedrich (CSU), a respins public aderarea României la Schengen, pentru că Bucureștiul se angajase „pe o cale politică îndoielnică”.
Și în 2017, ministrul german de interne din guvernul Merkel de atunci, Thomas de Maiziere (CDU), s-a exprimat împotriva extinderii Schengen.
Acum, însă, noul cancelar german social-democrat, Olaf Scholz, a spus că dorește aderarea României, Bulgariei și Croației la zona de liberă circulație în UE.
De asemenea, și actualul guvern finlandez, condus de social-democrata Sanna Marin, este pentru aderarea României la Schengen, potrivit unor informații transmise de Ministerul român al Afacerilor Externe. „Cu prilejul convorbirii telefonice a ministrului Bogdan Aurescu cu ministrul finlandez de externe Pekka Haavisto, șeful diplomației române a ridicat și subiectul aderării României la spațiul Schengen, obiectiv prioritar pentru România. Ministrul afacerilor externe al Finlandei a exprimat, cu acest prilej, sprijinul deplin și necondiționat al țării sale pentru aderarea României la spațiul Schengen” - a transmis MAE, în luna iulie 2022, în contextul în care România a ratificat protocoalele de aderare a Finlandei și Suediei la NATO.
Rovana Plumb (PSD): MCV nu are legătură cu Schengen
La întâlnirea de la Strasbourg, cu jurnaliștii europeni, Rovana Plumb, de la PSD, s-a plâns de „diferențe de tratament” și a susținut că aderarea României la Schengen nu trebuie condiționată de rezolvarea probelelor constatate de Comisia Europeană în Mecanismul de Cooperare și Verificare în Justiție.
„Vrem să se elimine toate fragmentările, vrem să se elimine diferențele de tratament, vrem o Europă unită și cetățenii au nevoie și merită respect, pentru că toți suntem cetățeni europeni. (...) MCV este un instrument existent la nivelul Comisiei Europene. Acesta nu are nimic în comun cu criteriile tehnice pe care România le-a îndeplinit pentru a adera la Schengen. Sunt prevederi clare în Tratate” - a spus eurodeputata PSD.
La rândul lui, Petar Vitanov, europarlamentar socialist din Bulgaria, s-a plâns și el de discriminare în privința Schengen.
„Este un act de discriminare, pentru că noi am îndeplinit totul, sunt criterii tehnice specifice, este un cod Schengen, care spune ce trebuie făcut să fim primiți în acest club. Și odată ce am îndeplinit criteriile, din senin apar criterii politice subiective și pur și simplu nu este corect” - a spus europarlamentarul bulgar.
În decembrie, urmează se ridice din nou, la Consiliul UE, problema extinderii Schengen. Între timp, miercuri, 5 octombrie, Parlamentul European dezbate o rezoluție nelegislativă privind extinderea Schengen, la solicitarea socialiștilor europeni.
Foto: Fred MARVAUX/Parlamentul European
9
3
